Terapie pentru bine

  • Programare terapie
  • Psihologie
    • Anxietate și stres
    • Comunicare și dinamici sociale
    • Depresie
    • Dezvoltare personală
    • Mindfulness și relaxare
    • Parenting și familie
    • Psihologia copilului și adolescentului
    • Psihologie cognitiv-comportamentală
    • Traume și vindecare emoțională
    • Tulburări de personalitate
  • Terapii și consiliere
    • Cum alegi un psiholog
    • Ghiduri pentru prima ședință de terapie
    • Întrebări frecvente despre terapie
    • Terapie online
    • Tipuri de terapie
  • Relații și sexualitate
    • Despărțiri & vindecare
    • Dragoste & viață emoțională
    • Relații de cuplu
    • Sex și intimitate
  • Nutriție și alimentație
    • Alimente benefice pentru creier și stare de bine
    • Diete și stiluri alimentare
    • Obiceiuri alimentare sănătoase
    • Sănătate metabolică
    • Vitamine și minerale
  • Știință și sănătate
    • Farmacie și medicamente
    • Longevitate și stil de viață
    • Neuroștiință explicată simplu
    • Somn și ritm circadian
    • Studii științifice explicate pe înțelesul tuturor
  • Psihiatrie
    • ADHD și alte tulburări neuropsihice
    • Medicamente și tratamente
    • Schizofrenie și tulburări psihotice
    • Tulburări bipolare
    • Tulburări psihice
  • Noutăți și informații
  • Home
  • Programează o ședință cu un psiholog
  • Contactează-ne
Home » Capcana trendului „What I eat in a day”: Cum ne afectează mental obsesia pentru dietele de pe TikTok

Capcana trendului „What I eat in a day”: Cum ne afectează mental obsesia pentru dietele de pe TikTok. Adevărul ascuns din spatele videoclipurilor „Ce mănânc într-o zi” de pe TikTok și Instagram.

Depresie, nutritie, alimentatie, mancare, psihologie, terapie Bucuresti

Actul de a te înregistra video și de a povesti tot ceea ce mănânci într-o singură zi este (și nu surprinde pe nimeni) o tendință care face ravagii pe TikTok și Instagram. Cunoscut sub numele de „What I eat in a day” (Ce mănânc într-o zi), acest trend ascunde, din păcate, o latură extrem de toxică pentru sănătatea noastră emoțională.

What I eat in a day: De unde a pornit totul și de ce este atât de popular?

Pentru mulți creatori de conținut digital, mesele par a fi cea mai incitantă parte a zilei. Indiferent de ceea ce mănâncă și de locul în care o fac, o mulțime de oameni a început să documenteze și să împărtășească detalii mult prea amănunțite despre propria alimentație.

Hashtag-ul corespunzător, #WhatIEatInADay, sau acronimul său #WIEIAD, adună miliarde de vizualizări pe TikTok și sute de mii de postări pe Instagram. În general, aceste videoclipuri urmează un tipar fix: creatorul de conținut se filmează în stil selfie, își arată corpul, iar apoi prezintă alimentele consumate în acea zi. Totul este însoțit de comentarii cu voce tare, descrieri ale preparatelor și detalii matematice despre aportul caloric sau proteic.

Nu este vorba întotdeauna despre diete stricte sau preparate bio. Distribuirea videoclipurilor de tip „Ce mănânc într-o zi” nu înseamnă neapărat educație alimentară sau promovarea unui regim specific. În feed-uri poți găsi la un loc toast cu avocado și smoothie-uri, dar și pizza plină de ingrediente, pui prăjit sau paste (deși acestea din urmă apar mai rar).

Cum să te programezi la psiholog – ședințe de terapie online sau în București

Această tendință, apărută inițial pe YouTube în jurul anului 2010, este încă în plină expansiune pe rețelele sociale. Totuși, se pare că a atins apogeul în 2021, când videoclipurile „What I eat in a day” erau strâns legate de zona de fitness și de alimentație sănătoasă. Astăzi, conținutul și-a păstrat popularitatea, însă formatul s-a schimbat: controlul hashtag-ului a trecut de la utilizatorii care promovau un stil de viață echilibrat în mâinile oricui.

Astfel, în prezent putem vedea atât preparate gourmet, cât și imagini cu mese mult mai realiste, care nu se mai supun esteticii rigide a rețelelor sociale și care ne arată inclusiv fețe de masă pătate. Problema reală însă nu este dorința oamenilor de a se filma și de a distribui orice pe internet, ci impactul pe care acest obicei îl are asupra relației noastre cu mâncarea.

La o primă vedere, acest trend ar putea fi o modalitate excelentă de a descoperi rețete noi, dietetice sau nu. Teoretic, fenomenul nu ar trebui să fie dăunător. Teoretic, pentru că în realitate lucrurile stau complet altfel. Modelele, așa-zișii experți în fitness sau influencerii din zona de wellness își afișează zilnic aportul caloric, iar în 9 din 10 cazuri, aceste videoclipuri promovează diete total nerealiste și periculoase.

Pericolul din spatele ecranului: Comparația constantă și anxietatea

Nu toată lumea are maturitatea emoțională sau cunoștințele necesare pentru a înțelege că este imposibil din punct de vedere fizic să trăiești doar cu „un cub de brânză parmezan”, așa cum glumea personajul Emily în celebrul film Diavolul se îmbracă de la Prada.

Și nu are nicio importanță dacă influencerul menționează în clip că postarea este „doar o sursă de inspirație”. Este foarte probabil ca mulți utilizatori vulnerabili să privească acele imagini și să își noteze conștiincios ce să mănânce într-o zi pentru a obține exact același corp ca persoana din video, fără a se documenta înainte cu privire la riscuri și beneficii.

Acest tip de conținut induce inevitabil stări de anxietate persoanelor ușor influențabile, determinându-le să facă o comparație constantă și dureroasă între propria alimentație și cea a modelelor de pe internet. Pentru a depăși aceste presiuni sociale și a învăța să ne protejăm mental, comunicarea clară a nevoilor emoționale devine un instrument esențial în relația cu noi înșine și cu cei din jur.

De ce este toxic trendul „What I eat in a day”?

Majoritatea videoclipurilor de acest gen sunt create cu cele mai bune intenții, dar în practică obțin un efect complet opus. Obiceiurile promovate sunt adesea lipsite de orice logică nutrițională și alimentează o obsesie bolnăvicioasă pentru slăbit și pentru controlul strict al fiecărei înghițituri.

Nu mai vorbim despre o simplă rutină, ci despre diete copiate orbește. Atunci când utilizatorii urmează sfaturile adesea neadevărate ale creatorilor de conținut, ei nu reușesc să își satisfacă nevoile nutriționale de bază – nevoi care, în mod evident, diferă radical de la o persoană la alta.

Conținutul difuzat sub această umbrelă nu este unul sănătos. Aproape niciunul nu este. În timp ce unii creatori filmează doar mâncarea, foarte mulți adaugă texte sau voci pe fundal prin care indică numărul exact de calorii sau proporțiile de proteine, carbohidrați și grăsimi. De asemenea, este extrem de prezent fenomenul de body checking – actul prin care o persoană își verifică în mod repetat și obsesiv corpul în oglindă sau în cameră pentru a vedea dacă s-a modificat înainte sau după masă, ca și cum corpul s-ar putea schimba instantaneu în momentul în care mănânci.

De cele mai multe ori, aceste clipuri prezintă mese complet insuficiente din punct de vedere caloric și devin un vehicul de dezinformare. Creatorii mimează noțiuni științifice care nu au nicio bază reală. Mai mult, se ridică probleme etice grave atunci când se ajunge la promovarea unor extreme precum „dieta frugivoră” (în care se mănâncă exclusiv fructe) sau „dieta carnivoră” (bazată doar pe carne).

Orice regim alimentar care exclude categorii întregi de macronutrienți riscă să provoace carențe nutriționale severe. Acestea sunt diete extreme pe care majoritatea oamenilor nu le pot susține fizic, iar același regim poate avea efecte complet diferite de la un organism la altul. Ceea ce este „sănătos” pentru cineva poate fi extrem de nociv pentru altcineva.

În plus, mulți specialiști trag un semnal de alarmă: creatorii de conținut mint adesea cu nerușinare. Nu este deloc adevărat că mănâncă doar atât și este suficient să aruncăm o privire în secțiunea de comentarii pentru a vedea nutriționiști reali care demontează acele mituri. Cu toate acestea, din cauza dezinformării din mediul online, acești influenceri continuă să fie luați drept modele, promovând nestingheriți obiceiuri profund nesănătoase.

Soluția nu este interzicerea videoclipurilor, ci educația

Nu este realist să ne imaginăm că putem opri creatorii din a realiza astfel de clipuri. Însă o măsură corectă ar fi impunerea unor mesaje de avertizare (disclaimer) sau adăugarea de informații validate științific și susținute de institute de cercetare medicală.

TikTok a făcut deja un pas în această direcție, introducător un mesaj de avertizare pe pagina principală a hashtag-ului #whatieatinaday. Mesajul platformei sună așa:

„La TikTok prețuim exprimarea creativă, dar prioritatea noastră principală este siguranța utilizatorilor. Dacă tu, sau cineva cunoscut, sunteți îngrijorați de imaginea corporală, relația cu mâncarea sau exercițiile fizice, este important să știți că există ajutor și că nu sunteți singuri. Dacă vă ajută, confesați-vă cuiva drag. De asemenea, vă încurajăm să contactați liniile de asistență specializate în tulburări alimentare pentru a primi suport, informații și opțiuni de tratament disponibile 24/7. Poate face o diferență reală. Vă rugăm să aveți grijă de voi și de cei din jur.”

În tot acest timp, Instagram alege încă să tacă.

Insatisfacția legată de propria greutate sau de forma corpului este principalul factor declanșator pentru tulburările de dinamică alimentară (cum ar fi anorexia sau bulimia) și pentru comportamentele alimentare alterate, în special în rândul tinerilor și al adolescentelor. Studiile demonstrează clar o legătură directă între expunerea prelungită la rețelele sociale și riscul crescut de a dezvolta astfel de tulburări psihice și emoționale.

Dacă simți că rețelele sociale îți afectează liniștea sau că relația ta cu mâncarea și cu propria imagine a devenit o sursă de stres, amintește-ți că nu trebuie să treci singur prin asta. Echipa noastră de pe site-ul Terapie pentru Bine îți oferă posibilitatea de a intra în contact cu un psiholog profesionist pentru sesiuni de terapie personalizate. Pentru mai multe detalii și pentru a face primul pas spre vindecarea ta emoțională, te invităm să ne contactezi prin formularul din pagina Programează o ședință cu un psiholog.

Jun 16, 2026Dragoș Mureșan
De ce ne este atât de greu să spunem NU? Psihologia acoandizării și limitele sănătoaseCe este grasofobia și cum ne afectează stima de sine: Lecția oferită de Selena Gomez pe rețelele sociale
You Might Also Like
 
De ce ne privim în oglindă? Psihologia imaginii de sine și felul în care ne vedem propriul corp
 
Cum se propagă anorexia și bulimia în online: spectacolul periculos al tulburărilor de dinamică alimentară

Leave a Reply Cancel reply

Dragoș Mureșan

Cu experiență în comunicare și jurnalism, simplifică conceptele de psihologie pentru a le face accesibile și utile cititorilor.

4 months ago Anxietate și stres, Dezvoltare personală, Obiceiuri alimentare sănătoasedieta toxica, imagine corporală, psihologia alimentației, social media si sanatate mentala, tulburări alimentare, what i eat in a day7

Articole recente

  • Persoanele care poartă ochelari sunt mai inteligente? Ce arată un studiu genetic pe 300.000 de oameni
  • Cum să treci peste o despărțire: 3 strategii psihologice analizate de cercetători
  • De ce ne plac atât de mult dulciurile? Ce au descoperit cercetătorii despre creier, gust și plăcere
  • De ce este important să mâncăm împreună? Legătura dintre mesele în familie și sănătatea psihică
  • Somnul REM: de ce unele mamifere pot renunța temporar la această fază a somnului
  • De ce ne enervăm când ne este foame? Explicația psihologică din spatele iritabilității
  • Scade inteligența oamenilor? De ce rezultatele testelor IQ au început să se reducă, potrivit unui studiu
  • De ce trebuie să ne confruntăm cu frica pentru a o depăși? Ce au descoperit cercetătorii despre creier
  • De ce ne băgăm degetele în nas, mai ales în mașină? Explicația psihologică
  • De ce cred oamenii în teoriile conspirației? Cum amplifică internetul știrile false și ne influențează gândirea
Totul despre consiliere și terapie – articole despre sănătate mintală

Comentarii recente

  1. Persoanele care poartă ochelari sunt mai inteligente? Ce arată un studiu genetic pe 300.000 de oameni on Banii aduc fericirea? Ce spune psihologia despre venituri și bunăstare
  2. Cum să treci peste o despărțire: 3 strategii psihologice analizate de cercetători on Ce emoții ne provoacă muzica? Cercetătorii au identificat 13 tipuri de trăiri
  3. De ce ne plac atât de mult dulciurile? Ce au descoperit cercetătorii despre creier, gust și plăcere on De ce ne este foame chiar și după ce am mâncat? Explicația psihologică și hormonală
  4. De ce este important să mâncăm împreună? Legătura dintre mesele în familie și sănătatea psihică on Banii aduc fericirea? Ce spune psihologia despre venituri și bunăstare
  5. Somnul REM: de ce unele mamifere pot renunța temporar la această fază a somnului on Câte gânduri avem într-o zi? Cercetătorii au estimat un număr surprinzător

Tag-uri

anxietate (328) autocunoaștere (141) depresie (191) dezvoltare emoțională (135) dezvoltare personală (437) echilibru emoțional (226) gestionarea emoțiilor (137) gestionarea stresului (134) inteligență emoțională (99) mindfulness (196) neuroștiință (101) parenting (221) psihologia copilului (107) psihologie (426) psihoterapie (204) reglare emoțională (106) relații sănătoase (111) stima de sine (140) stres (192) sănătate emoțională (163) sănătate mentală (285) sănătate mintală (405) terapie cognitiv-comportamentală (120) terapie psihologică (121) vindecare emotionala (150)

Link-uri utile

  • Contactează-ne
  • Despre noi
  • Echipa noastră

Politici și termeni

  • Declarație de confidențialitate
  • Privacy Policy
  • Termeni și condiții

Conținutul acestui site este protejat prin drepturi de autor. Toate materialele publicate sunt proprietatea Terapie pentru bine și nu pot fi copiate, reproduse sau distribuite fără acordul scris al deținătorului.

2025 © Psihologie și terapie pentru o viață mai bună
Gestionează consimțământul

Pentru a oferi cele mai bune experiențe, folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau a accesa informații de pe dispozitivul tău. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau identificatori unici pe acest site. Neacordarea consimțământului sau retragerea acestuia poate afecta negativ anumite funcționalități și caracteristici ale site-ului.

Functional Always active
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar pentru scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de către utilizator sau abonat, ori exclusiv pentru realizarea transmiterii unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Stocarea sau accesul tehnic este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație legală, cooperarea voluntară a furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrări suplimentare de la terți, informațiile stocate sau preluate în scopul acesta nu pot fi folosite, în mod normal, pentru a te identifica.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
  • Manage options
  • Manage services
  • Manage {vendor_count} vendors
  • Read more about these purposes
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}