Terapie pentru bine

  • Programare terapie
  • Psihologie
    • Anxietate și stres
    • Comunicare și dinamici sociale
    • Depresie
    • Dezvoltare personală
    • Mindfulness și relaxare
    • Parenting și familie
    • Psihologia copilului și adolescentului
    • Psihologie cognitiv-comportamentală
    • Traume și vindecare emoțională
    • Tulburări de personalitate
  • Terapii și consiliere
    • Cum alegi un psiholog
    • Ghiduri pentru prima ședință de terapie
    • Întrebări frecvente despre terapie
    • Terapie online
    • Tipuri de terapie
  • Relații și sexualitate
    • Despărțiri & vindecare
    • Dragoste & viață emoțională
    • Relații de cuplu
    • Sex și intimitate
  • Nutriție și alimentație
    • Alimente benefice pentru creier și stare de bine
    • Diete și stiluri alimentare
    • Obiceiuri alimentare sănătoase
    • Sănătate metabolică
    • Vitamine și minerale
  • Știință și sănătate
    • Farmacie și medicamente
    • Longevitate și stil de viață
    • Neuroștiință explicată simplu
    • Somn și ritm circadian
    • Studii științifice explicate pe înțelesul tuturor
  • Psihiatrie
    • ADHD și alte tulburări neuropsihice
    • Medicamente și tratamente
    • Schizofrenie și tulburări psihotice
    • Tulburări bipolare
    • Tulburări psihice
  • Noutăți și informații
  • Home
  • Programează o ședință cu un psiholog
  • Contactează-ne
Home » Alcoolul și riscul de cancer: ce spun studiile recente

Alcoolul și riscul de cancer: ce spun studiile recente. Un studiu arată cum cantitatea și tipul de alcool influențează riscurile pentru sănătate.

Familie, concentrare, depresie, psihologie, terapie Bucuresti

Efectele alcoolului asupra sănătății: ce contează cu adevărat

Consumul excesiv de alcool dăunează întotdeauna sănătății, indiferent de tipul băuturii. Totuși, riscurile asociate unui consum scăzut sau moderat variază în funcție de tipul de alcool, conform unui studiu prezentat la sesiunea anuală a American College of Cardiology de la Washington. Cercetarea, realizată pe peste 340.000 de adulți britanici, oferă informații noi despre efectele alcoolului consumat la nivel scăzut sau moderat. „Aceste rezultate provin din populația generală, iar în anumite grupuri cu risc ridicat, cum ar fi persoanele cu afecțiuni cronice sau cardiovasculare, riscurile pot fi chiar mai mari”, explică Zhangling Chen, profesor la Spitalul Xiangya II, Central South University, China, și autor senior al studiului.

Studiul și metodologia

Cercetătorii au analizat obiceiurile de consum de alcool și mortalitatea a 340.924 de adulți participanți la UK Biobank între 2006 și 2022. Fiecare participant a completat un chestionar alimentar la înscriere și a fost clasificat în patru categorii, în funcție de consumul de alcool, măsurat în grame de alcool pur pe zi și pe săptămână. Pentru referință: o doză de bere de 355 ml, un pahar de vin de 150 ml și un păhărel de băutură spirtoasă de 44 ml conțin fiecare aproximativ 14 grame de alcool pur.

Persoanele care consumau mai puțin de 20 grame pe săptămână (~1,5 unități standard) au fost considerate neconsumatori sau consumatori ocazionali. Bărbații care consumau între 20 grame pe săptămână și 20 grame pe zi și femeile care consumau între 20 grame pe săptămână și 10 grame pe zi au fost clasificate ca având consum scăzut. Consumul moderat a fost definit ca 20-40 grame pe zi pentru bărbați și 10-20 grame pentru femei, iar consumul ridicat a fost considerat peste 40 grame pe zi pentru bărbați și peste 20 grame pe zi pentru femei. Evoluția sănătății participanților a fost monitorizată timp de peste 13 ani.

Riscul de deces și boli cardiovasculare

Comparativ cu neconsumatorii sau consumatorii ocazionali, cei care consumă cantități mari de alcool au un risc cu 24% mai mare de deces din orice cauză, cu 36% mai mare de deces prin cancer și cu 14% mai mare de deces din boli cardiovasculare. Diferențe semnificative în funcție de tipul băuturii au fost observate la consum scăzut și moderat: băuturile spirtoase, berea și cidrul au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate, în timp ce consumul echivalent de vin a fost asociat cu un risc semnificativ mai scăzut.

Cum să te programezi la psiholog – ședințe de terapie online sau în București

În ceea ce privește mortalitatea cardiovasculară, consumatorii moderati de vin au avut un risc cu 21% mai mic de deces comparativ cu neconsumatorii sau consumatorii ocazionali. În schimb, și un consum scăzut de băuturi spirtoase, bere sau cidru a fost asociat cu un risc cu 9% mai mare de deces cardiovascular.

Alcoolul și cancerul

„Consumul regulat de alcool este asociat cu șapte tipuri de cancer: cavitatea orală, faringe, laringe, esofag, dar și ficat, stomac, pancreas, colon-rect și sân”, explică Viviana Contu, oncolog la Ospedale Humanitas Gradenigo, Torino. „Multe persoane nu sunt conștiente de legătura între alcool și cancer, deși aceasta este bine demonstrată, la fel ca și legătura dintre fumat și cancer”. Asociația Americană pentru Cercetarea Cancerului (AACR) a subliniat că este nevoie de campanii de informare și strategii eficiente pentru a educa populația că toate băuturile alcoolice cresc riscul de cancer și că probabilitatea de a dezvolta o neoplazie crește odată cu cantitatea consumată.

Cât înseamnă „prea mult alcool”?

„În oncologie nu există o cantitate sigură – explică Contu – riscul zero există doar dacă nu consumi deloc alcool. OMS subliniază același lucru, iar recomandările actuale sunt de abstinență completă. Totuși, pentru a stratifica populația, OMS definește consum moderat (până la 20 grame alcool/zi), consum cu risc (până la 60 grame/zi) și consum „ridicat” (peste 60 grame/zi)”. Chiar dacă unele studii arată un efect protectiv al vinului asupra sănătății cardiovasculare, riscul oncologic rămâne, așa că este recomandat să menținem obiceiuri sănătoase și să consumăm alcool doar ocazional.

Posibile explicații

„Rezultatele noastre clarifică evidențele anterioare contradictorii privind consumul scăzut și moderat de alcool – comentează Chen -. Riscurile pentru sănătate depind nu doar de cantitatea consumată, ci și de tipul de băutură. De exemplu, polifenolii și antioxidanții din vinul roșu pot avea efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare. De asemenea, vinul este consumat mai frecvent la masă și de persoane cu un stil de viață mai sănătos, în timp ce băuturile spirtoase, berea și cidrul sunt adesea consumate în afara meselor și asociate cu factori de risc suplimentari legate de stilul de viață.

Site-ul nostru oferă posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați prin formularul de pe pagina Programează o ședință cu un psiholog.

Mar 31, 2026Fabian Drăgoi
Virusul respirator sincizial la copii: riscul de spitalizare în primele luni de viațăTransformarea bolii în șansă de dezvoltare personală
You Might Also Like
 
Ziua Mondială a Osteoporozei: importanța prevenției și cum ne protejăm sănătatea oaselor
 
Cum să mănânci sănătos când nu ai timp: Ghid practic de organizare

Leave a Reply Cancel reply

Fabian Drăgoi

Îmbină pasiunea pentru jurnalism și interesul pentru sănătatea mintală, oferind ghiduri și articole informative pentru dezvoltarea personală.

7 months ago Știință și sănătate, Studii științifice explicate pe înțelesul tuturoralcool, băuturi spirtoase, bere, boli cardiovasculare, prevenție, risc cancer, sănătate, stil de viață sănătos, vin11

Articole recente

  • Ce tip de inteligență ai? Cele 9 inteligențe multiple din teoria lui Howard Gardner
  • De ce ne asumăm riscuri? Cercetătorii au identificat o regiune a creierului care influențează deciziile riscante
  • Amintirile traumatice: de ce persistă și cum reacționează creierul la traumă
  • De ce ne este greu să luăm decizii când avem prea multe opțiuni? Ce se întâmplă în creier
  • De ce sunt copiii atrași de supereroi? Explicația psihologică a unui studiu
  • De ce visăm? Cum ne ajută somnul REM să găsim soluții și să procesăm emoțiile
  • De ce ne deranjează un tablou strâmb? Explicația psihologică a nevoii de a pune lucrurile în ordine
  • Expresiile faciale din timpul orgasmului și durerii sunt diferite. Ce arată un studiu despre emoții și cultură
  • La ce vârstă încep copiii să simtă emoții? Cum se dezvoltă bucuria, frica și tristețea
  • Poate telefonul să detecteze semnele depresiei? Cum funcționează analiza comportamentului digital
Totul despre consiliere și terapie – articole despre sănătate mintală

Comentarii recente

  1. Ce tip de inteligență ai? Cele 9 inteligențe multiple din teoria lui Howard Gardner on Ce se întâmplă în creier când ne rătăcim? De ce frica ne poate face să pierdem orientarea
  2. De ce ne asumăm riscuri? Cercetătorii au identificat o regiune a creierului care influențează deciziile riscante on De ce facem lucruri nechibzuite când suntem în grup? Explicația psihologică
  3. Amintirile traumatice: de ce persistă și cum reacționează creierul la traumă on Ce se întâmplă în creier când ne rătăcim? De ce frica ne poate face să pierdem orientarea
  4. De ce ne este greu să luăm decizii când avem prea multe opțiuni? Ce se întâmplă în creier on Cum anticipează creierul gravitația și își adaptează mișcările
  5. De ce sunt copiii atrași de supereroi? Explicația psihologică a unui studiu on De ce facem lucruri nechibzuite când suntem în grup? Explicația psihologică

Tag-uri

anxietate (325) autocunoaștere (141) depresie (190) dezvoltare emoțională (134) dezvoltare personală (437) echilibru emoțional (226) gestionarea emoțiilor (137) gestionarea stresului (134) inteligență emoțională (98) mindfulness (195) neuroștiință (94) parenting (220) psihologia copilului (105) psihologie (426) psihoterapie (204) reglare emoțională (101) relații sănătoase (111) stima de sine (140) stres (189) sănătate emoțională (163) sănătate mentală (285) sănătate mintală (404) terapie cognitiv-comportamentală (120) terapie psihologică (121) vindecare emotionala (149)

Link-uri utile

  • Contactează-ne
  • Despre noi
  • Echipa noastră

Politici și termeni

  • Declarație de confidențialitate
  • Privacy Policy
  • Termeni și condiții

Conținutul acestui site este protejat prin drepturi de autor. Toate materialele publicate sunt proprietatea Terapie pentru bine și nu pot fi copiate, reproduse sau distribuite fără acordul scris al deținătorului.

2025 © Psihologie și terapie pentru o viață mai bună
Gestionează consimțământul

Pentru a oferi cele mai bune experiențe, folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau a accesa informații de pe dispozitivul tău. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau identificatori unici pe acest site. Neacordarea consimțământului sau retragerea acestuia poate afecta negativ anumite funcționalități și caracteristici ale site-ului.

Functional Always active
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar pentru scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de către utilizator sau abonat, ori exclusiv pentru realizarea transmiterii unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Stocarea sau accesul tehnic este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație legală, cooperarea voluntară a furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrări suplimentare de la terți, informațiile stocate sau preluate în scopul acesta nu pot fi folosite, în mod normal, pentru a te identifica.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
  • Manage options
  • Manage services
  • Manage {vendor_count} vendors
  • Read more about these purposes
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}