Modul în care folosim telefonul ar putea oferi indicii despre schimbările cognitive și emoționale asociate depresiei, însă nu poate stabili singur un diagnostic. Cercetătorii au investigat dacă viteza de tastare, frecvența atingerilor ecranului și felul în care navigăm prin aplicații pot reflecta modificări ale memoriei, atenției și altor funcții cognitive. Ideea a stat la baza unui proiect dezvoltat de compania americană Mindstrong Health, care a încercat să transforme interacțiunile obișnuite cu smartphone-ul în informații utile pentru monitorizarea sănătății mintale.
Tehnologia promitea o modalitate de observare a unor schimbări subtile, fără ca persoana să fie nevoită să completeze permanent teste psihologice. Totuși, rezultatele inițiale au fost preliminare, iar specialiștii au exprimat rezerve privind validarea clinică și capacitatea sistemului de a identifica tulburări psihice. Compania Mindstrong și-a încetat activitatea în 2023, dar întrebările ridicate de proiect continuă să fie importante pentru cercetarea sănătății mintale digitale.
Cum ar putea un smartphone să ofere indicii despre depresie?
Telefonul mobil este unul dintre dispozitivele cu care interacționăm cel mai frecvent. Tastăm mesaje, derulăm liste, deschidem aplicații și atingem ecranul de numeroase ori pe parcursul unei zile. Fiecare dintre aceste acțiuni implică procese cognitive și motorii, precum atenția, coordonarea, memoria și capacitatea de a planifica o succesiune de gesturi.
Cercetătorii au pornit de la ipoteza că anumite modificări ale funcționării cognitive ar putea fi observate indirect prin schimbări ale acestor comportamente. De exemplu, o persoană care tastează mai lent decât de obicei, face mai multe corecturi sau își modifică ritmul interacțiunilor ar putea prezenta schimbări ce merită investigate. Asemenea semnale nu sunt însă specifice depresiei și pot apărea din numeroase alte motive, inclusiv oboseală, stres, lipsă de somn sau schimbarea dispozitivului utilizat.
Abordarea face parte dintr-un domeniu de cercetare numit fenotipare digitală. Acesta urmărește utilizarea datelor generate de dispozitive digitale pentru a descrie anumite aspecte ale comportamentului și funcționării unei persoane. În domeniul sănătății mintale, obiectivul este identificarea unor indicatori care ar putea completa evaluările clinice și ar putea contribui la urmărirea schimbărilor în timp.
Mindstrong Health: proiectul care a încercat să analizeze sănătatea mintală prin telefon
Mindstrong Health a fost o companie de tehnologie medicală fondată în California, care și-a propus să dezvolte instrumente digitale pentru înțelegerea și monitorizarea unor dificultăți psihice. Printre persoanele implicate în proiect s-a numărat Tom Insel, psihiatru și fost director al National Institute of Mental Health din Statele Unite. Echipa a investigat posibilitatea de a utiliza smartphone-ul ca instrument pentru colectarea continuă a unor indicatori comportamentali.
Ambiția inițială era extinsă. Dezvoltatorii considerau că analiza comportamentului digital ar putea deveni relevantă pentru persoane cu depresie, schizofrenie, tulburare bipolară, tulburare de stres posttraumatic sau probleme asociate consumului de substanțe. Aceste direcții reprezentau obiective de cercetare și posibile aplicații clinice, nu diagnostice pe care aplicația demonstrase deja că le putea stabili automat.
Ideea era ca o parte dintre informațiile necesare monitorizării să fie colectate în timpul utilizării obișnuite a telefonului. În loc să depindă exclusiv de răspunsuri oferite într-un chestionar sau de observații realizate la o consultație, sistemul ar fi putut analiza schimbări apărute între evaluările clinice. Tocmai această posibilitate a atras interesul cercetătorilor, dar și întrebări privind fiabilitatea și interpretarea datelor.
Utilizarea inteligenței artificiale în sănătatea mintală nu se limitează la analiza interacțiunilor cu ecranul. Alte direcții de cercetare examinează, de exemplu, modul în care inteligența artificială poate analiza caracteristicile vocii în psihiatrie. Ambele abordări încearcă să identifice informații relevante în comportamente obișnuite, însă fiecare are nevoie de verificări specifice înainte de a putea fi utilizată cu încredere în practica clinică.
Ce date analiza aplicația Mindstrong?
Tehnologia Mindstrong urmărea caracteristici ale interacțiunilor cu ecranul tactil. Printre indicatorii de interes se numărau ritmul tastării, frecvența atingerilor, pozițiile acestora și traseele gesturilor de derulare. Sistemul putea analiza și anumite tipare de corectare a textului, precum frecvența utilizării tastei de ștergere.
Accentul nu era pus în primul rând pe semnificația mesajelor scrise, ci pe felul în care persoana interacționa cu dispozitivul. Această distincție era importantă pentru conceptul tehnologic: cercetătorii urmăreau indicatori comportamentali care ar putea reflecta funcționarea cognitivă, nu doar conținutul comunicării. În acest sens, o modificare a ritmului de tastare putea fi considerată un potențial semnal de investigat, fără să aibă, prin ea însăși, o semnificație diagnostică.
Datele colectate erau prelucrate prin metode de învățare automată, cunoscute și sub denumirea de machine learning. Aceste metode permit identificarea unor relații statistice între caracteristicile comportamentale înregistrate și rezultatele unor evaluări cognitive. În proiectul Mindstrong, dezvoltatorii au descris utilizarea criptării și transmiterea datelor către sisteme informatice pentru analiză, cu intenția de a furniza informații relevante persoanei și clinicianului.
Totuși, analiza interacțiunilor digitale poate genera informații sensibile chiar și atunci când nu urmărește direct conținutul mesajelor. Ritmul de utilizare a telefonului, orele de activitate și schimbările comportamentale pot dezvălui aspecte ale rutinei unei persoane. Din acest motiv, confidențialitatea și controlul asupra datelor reprezintă condiții importante pentru orice tehnologie asemănătoare.
De ce ar putea fi asociate tastarea și memoria?
Scrierea unui mesaj pe telefon presupune coordonarea mai multor procese cognitive. Persoana trebuie să formuleze ceea ce dorește să comunice, să mențină temporar informația în memorie și să controleze succesiunea mișcărilor necesare tastării. În plus, trebuie să observe eventualele greșeli și să le corecteze atunci când este necesar.
Unele dintre aceste procese sunt legate de memoria de lucru și de funcțiile executive. Memoria de lucru permite păstrarea și utilizarea temporară a informațiilor, în timp ce funcțiile executive includ capacitatea de a menține atenția, de a inhiba răspunsuri nepotrivite și de a organiza acțiunile orientate către un obiectiv. Dificultățile în aceste domenii pot apărea în numeroase contexte, inclusiv în anumite tulburări psihice, dar nu sunt specifice unei singure afecțiuni.
Cercetătorii Mindstrong au investigat dacă aceste funcții pot avea corespondențe în tiparele de utilizare a smartphone-ului. De exemplu, viteza cu care o persoană tastează, pauzele dintre atingeri sau frecvența corecturilor ar putea conține informații despre performanța cognitivă. Ideea nu era că fiecare greșeală de tastare indică o problemă de memorie, ci că anumite tipare observate pe perioade mai lungi ar putea fi asociate statistic cu rezultatele testelor neuropsihologice.
Relația dintre activitatea cerebrală și funcțiile cognitive este investigată și din alte perspective. Cercetările despre modul în care poate fi studiat și estimat fluxul gândurilor abordează o altă dimensiune a funcționării mentale. În cazul fenotipării digitale, interesul se concentrează asupra unor indicatori comportamentali măsurabili, care ar putea reflecta indirect anumite procese cognitive.
Ce au arătat primele teste ale aplicației?
În etapa de dezvoltare a proiectului Mindstrong, cercetătorii au implicat un grup inițial de aproximativ 150 de voluntari în evaluări cognitive și în colectarea datelor provenite din utilizarea telefoanelor. Participanții au efectuat teste neuropsihologice pentru investigarea unor funcții precum memoria episodică și controlul executiv. Ulterior, utilizarea smartphone-ului a fost monitorizată pentru a identifica eventuale relații între performanța la teste și comportamentul digital.
Memoria episodică se referă la capacitatea de a ne aminti evenimente și experiențe personale, în timp ce funcțiile executive contribuie la planificare, concentrare și controlul impulsurilor. Aceste abilități pot fi evaluate prin instrumente psihologice și neuropsihologice standardizate. Compararea lor cu datele de pe telefon urmărea să stabilească dacă unele informații cognitive ar putea fi estimate fără repetarea permanentă a testelor în cabinet.
Un studiu științific publicat în 2018 de Paul Dagum, fondator al Mindstrong, a prezentat rezultate preliminare obținute pe un eșantion mai restrâns. Cercetarea a analizat date provenite din șapte zile de utilizare a smartphone-ului în cazul a 27 de participanți cu vârste între 18 și 34 de ani. Autorul a raportat corelații între anumiți indicatori digitali și rezultatele unor evaluări neuropsihologice privind memoria, funcțiile executive și alte domenii cognitive.
Aceste rezultate sugerau că interacțiunile cu telefonul ar putea conține informații relevante pentru evaluarea funcționării cognitive. Totuși, eșantionul era foarte mic, iar asocierile identificate necesitau confirmare în grupuri mai mari și mai diverse. Mai ales, studiul nu demonstra că aplicația putea diagnostica depresia sau alte tulburări psihice pe baza modului de tastare.
Poate viteza de tastare să indice probleme de memorie sau depresie?
Una dintre ipotezele centrale ale proiectului a fost că schimbările subtile ale memoriei și vitezei de procesare ar putea deveni vizibile în interacțiunile digitale. O persoană ar putea începe să tasteze mai lent, să facă mai multe corecturi sau să deruleze diferit listele de contacte. Cercetătorii au urmărit dacă asemenea variații pot fi asociate cu rezultatele unor teste cognitive consacrate.
Este însă esențial să nu confundăm o asociere statistică cu un semn clinic specific. Viteza de tastare poate fi influențată de dimensiunea ecranului, familiaritatea cu dispozitivul, oboseală, durere, distrageri sau caracteristicile aplicației utilizate. O persoană poate tasta mai lent pentru că este preocupată de un mesaj important, fără ca acest lucru să indice o schimbare a sănătății mintale.
De asemenea, depresia nu se manifestă exclusiv prin dificultăți cognitive. Evaluarea clinică presupune examinarea unui ansamblu de simptome, a duratei și intensității acestora, a impactului asupra funcționării zilnice și a contextului personal. Un algoritm care identifică schimbări comportamentale nu poate înlocui această analiză complexă.
Diferența dintre timpul petrecut pe telefon și modul efectiv de utilizare a dispozitivului este relevantă și pentru alte cercetări despre comportamentul digital. De exemplu, conceptul de „screenome” și analiza experienței digitale dincolo de numărul de ore petrecute în fața ecranului explorează ideea că activitățile realizate pe telefon pot oferi informații mai nuanțate decât o simplă măsurare a duratei de utilizare.
Ce au încercat cercetătorii de la Universitatea din Michigan?
O direcție importantă a cercetării a fost investigarea posibilității de a identifica schimbări cognitive înainte ca persoana să conștientizeze apariția unor simptome depresive. În acest scop, o echipă de la University of Michigan, coordonată de psihiatrul și cercetătorul Srijan Sen, a examinat utilitatea colectării datelor digitale în rândul medicilor aflați în primul an de pregătire după absolvirea facultății. Această perioadă este asociată frecvent cu stres intens, program solicitant și reducerea duratei somnului.
Proiectul urmărea dispoziția participanților pe parcursul anului, pentru a identifica schimbările care pot apărea în condiții de stres profesional ridicat. Medicii își înregistrau zilnic starea de spirit și purtau dispozitive Fitbit care colectau date privind somnul, activitatea fizică și ritmul cardiac. Aproximativ 1.500 dintre cei circa 2.000 de participanți au utilizat și aplicația Mindstrong, care înregistra anumite caracteristici ale tastării.
Combinarea acestor informații ar fi putut permite investigarea relației dintre dispoziție, somn, activitate și modificările funcționării cognitive. Cercetătorii erau interesați în special de posibilitatea ca anumite schimbări ale memoriei și vitezei gândirii să apară înainte ca persoana să recunoască simptomele depresive. Aceasta reprezenta însă o ipoteză care trebuia testată, nu o capacitate clinică deja demonstrată a aplicației.
O dificultate importantă era stabilirea intervalului dintre apariția unor modificări cognitive și manifestarea simptomelor depresive. Cercetătorii trebuiau să determine dacă există tipare suficient de stabile și specifice pentru a avea valoare predictivă. Fără asemenea dovezi, variațiile observate în tastare ar putea reflecta doar schimbări obișnuite de comportament sau consecințele nespecifice ale oboselii și stresului.
De ce a atras proiectul Mindstrong interesul cercetătorilor?
Unul dintre avantajele teoretice ale fenotipării digitale este posibilitatea colectării unor date în condițiile obișnuite de viață ale persoanei. Testele neuropsihologice sunt realizate de regulă într-un cadru structurat, în timp ce utilizarea telefonului are loc în numeroase situații cotidiene. Dacă indicatorii digitali ar fi suficient de fiabili, aceștia ar putea oferi informații complementare despre schimbările apărute între evaluările clinice.
Dezvoltatorii Mindstrong considerau că această abordare ar putea permite monitorizarea continuă a unor caracteristici cognitive și comportamentale. În loc să observe doar starea persoanei în momentul unei consultații, clinicianul ar putea avea acces, cu acordul acesteia, la informații despre evoluția anumitor indicatori în timp. Scopul declarat era ca tehnologia să se integreze cât mai discret în viața obișnuită a utilizatorului.
Tom Insel a susținut ideea că telefonul ar putea deveni un instrument important pentru observarea unor schimbări relevante în sănătatea mintală. În viziunea dezvoltatorilor, colectarea pasivă a datelor putea reduce efortul necesar monitorizării și ar fi putut facilita identificarea timpurie a unor dificultăți. Totuși, utilitatea practică depindea de demonstrarea faptului că informațiile generate erau suficient de exacte și de relevante pentru deciziile clinice.
De ce au fost oamenii de știință sceptici?
Promisiunea identificării depresiei prin modul de utilizare a telefonului a atras și reacții prudente din partea comunității științifice. O problemă centrală era diferența dintre identificarea unor corelații cognitive și dezvoltarea unui instrument valid pentru diagnostic sau predicție clinică. Faptul că un indicator digital este asociat cu performanța la un test nu înseamnă automat că poate distinge între persoane cu depresie și persoane fără depresie.
O altă dificultate privește variabilitatea comportamentului individual. Oamenii folosesc telefoane diferite, au obiceiuri digitale distincte și își schimbă frecvent modul de interacțiune în funcție de context. Un algoritm dezvoltat pe un grup restrâns de participanți poate funcționa diferit atunci când este aplicat altor categorii de persoane.
Pentru utilizarea în sănătatea mintală, ar fi necesare studii care să demonstreze nu doar existența unor corelații, ci și capacitatea sistemului de a identifica schimbări cu semnificație clinică. Ar trebui evaluate sensibilitatea și specificitatea predicțiilor, frecvența alarmelor false și consecințele folosirii informațiilor în practica medicală. Un instrument care produce prea multe semnale eronate poate genera îngrijorare inutilă sau poate determina interpretări greșite.
Riscurile sunt deosebit de importante atunci când tehnologia este prezentată ca instrument pentru anticiparea depresiei sau a suicidului. Identificarea riscului suicidar necesită o evaluare clinică atentă, iar un model de predicție nu poate fi considerat suficient doar pentru că detectează modificări ale comportamentului digital. Orice utilizare într-un asemenea context ar trebui să se bazeze pe dovezi solide și pe proceduri clare de intervenție.
Ce s-a întâmplat cu Mindstrong Health?
Deși proiectul a atras investiții și interes din partea cercetătorilor, compania Mindstrong nu a reușit să își susțină activitatea pe termen lung. În 2023, organizația a anunțat închiderea serviciilor și reducerea operațiunilor, după o perioadă în care și-a modificat modelul de activitate. Compania se orientase treptat și către furnizarea de servicii de sănătate mintală la distanță, dincolo de obiectivul inițial de dezvoltare a biomarkerilor digitali.
În martie 2023, tehnologia și o parte dintre activele Mindstrong au fost preluate de compania SonderMind. Operațiunile Mindstrong au fost ulterior încheiate, iar serviciile oferite beneficiarilor au încetat. Aceste informații sunt importante pentru înțelegerea statutului proiectului: aplicația originală Mindstrong nu trebuie prezentată ca un instrument disponibil în prezent pentru diagnosticarea depresiei.
Închiderea companiei nu demonstrează, prin ea însăși, că toate ipotezele sale de cercetare erau greșite. Totuși, experiența Mindstrong ilustrează dificultatea transformării unei idei tehnologice promițătoare într-un serviciu clinic validat, utilizabil și sustenabil. Între identificarea unor corelații într-un studiu preliminar și dezvoltarea unui instrument sigur pentru pacienți există etape importante de verificare.
Ce probleme de confidențialitate ridică monitorizarea continuă a telefonului?
O aplicație care analizează interacțiunile cu smartphone-ul poate colecta informații despre rutine și comportamente personale. Chiar dacă nu este proiectată să citească mesajele, caracteristicile tastării, frecvența utilizării și tiparele de activitate pot oferi indicii despre viața cotidiană a utilizatorului. Aceste date devin deosebit de sensibile atunci când sunt folosite pentru a estima starea psihologică.
Criptarea poate contribui la protejarea informațiilor împotriva accesului neautorizat, dar nu rezolvă toate problemele de confidențialitate. Este important cine are dreptul să consulte datele, cât timp sunt păstrate, pentru ce scopuri pot fi utilizate și dacă persoana își poate retrage consimțământul. De asemenea, rezultatele generate de algoritmi pot fi interpretate greșit dacă sunt utilizate în afara contextului clinic potrivit.
În cazul unor tehnologii destinate sănătății mintale, transparența privind colectarea datelor și limitele predicțiilor este esențială. Utilizatorii ar trebui să știe ce informații sunt analizate și dacă rezultatele reprezintă simple estimări, indicatori de monitorizare sau concluzii validate clinic. Un scor calculat automat nu trebuie confundat cu diagnosticul stabilit de un specialist.
Poate o aplicație să înlocuiască evaluarea pentru depresie?
Nu există dovezi suficiente pentru a considera că modul în care o persoană folosește telefonul poate înlocui evaluarea clinică a depresiei. Diagnosticul se bazează pe analiza simptomelor, a duratei acestora, a impactului asupra vieții cotidiene și a altor informații medicale și psihologice relevante. O schimbare a vitezei de tastare sau a timpului petrecut într-o aplicație poate avea numeroase explicații și nu indică, de una singură, o tulburare depresivă.
Instrumentele digitale pot deveni utile atunci când oferă informații complementare și sunt validate pentru scopul în care sunt folosite. De exemplu, monitorizarea repetată a dispoziției poate ajuta o persoană și clinicianul să observe anumite schimbări în timp. Totuși, valoarea acestor date depinde de calitatea măsurătorilor, de contextul individual și de integrarea lor într-o evaluare profesionistă.
În cazul depresiei, este importantă și diferențierea dintre dificultățile cognitive asociate dispoziției și alte cauze ale problemelor de concentrare sau memorie. Privarea de somn, stresul, afecțiunile medicale și anumite tratamente pot influența funcționarea cognitivă. De aceea, o aplicație nu poate stabili cauza unor modificări comportamentale numai prin analiza interacțiunilor cu ecranul.
Relația dintre stres, comportament și sănătatea mintală a fost investigată și prin alte metode digitale, inclusiv prin analiza căutărilor online referitoare la anxietate și atacuri de panică. Asemenea date pot evidenția tendințe la nivelul unor grupuri sau perioade, dar nu sunt suficiente pentru diagnosticarea individuală a unei persoane.
Ce perspective oferă fenotiparea digitală pentru sănătatea mintală?
Proiectul Mindstrong a contribuit la popularizarea ideii că interacțiunile cotidiene cu smartphone-ul ar putea deveni o sursă de informații pentru cercetarea funcțiilor cognitive și a sănătății mintale. Rezultatele preliminare au sugerat că anumite caracteristici ale tastării și navigării pot fi asociate cu performanța la teste neuropsihologice. Totuși, aceste asocieri nu au demonstrat că un algoritm poate diagnostica automat depresia sau alte tulburări psihice.
Experiența companiei, care și-a încetat activitatea în 2023, arată și importanța diferenței dintre promisiunea unei tehnologii și aplicabilitatea sa clinică. Pentru ca asemenea instrumente să fie utile, cercetările trebuie să demonstreze precizie, stabilitate și relevanță pentru persoanele cărora li se adresează. În plus, utilizarea datelor trebuie să respecte confidențialitatea și autonomia celor monitorizați.
Telefonul poate furniza informații despre comportamentul digital, dar interpretarea sănătății mintale rămâne mult mai complexă decât analiza unor gesturi pe ecran. Dacă o persoană observă schimbări persistente ale dispoziției, pierderea interesului pentru activități sau dificultăți care îi afectează viața de zi cu zi, o evaluare de specialitate poate ajuta la clarificarea situației. În funcție de nevoi, aceasta poate începe printr-o discuție cu un psiholog, fără a considera rezultatele unei aplicații drept un diagnostic.
Leave a Reply