În primăvara anului 2020, în primele săptămâni ale pandemiei COVID-19, milioane de căutări pe Google au reflectat preocuparea oamenilor pentru anxietate și atacuri de panică. În Statele Unite, interesul pentru expresii precum „atac de panică”, „simptomele unui atac de anxietate” sau „am un atac de panică?” a atins niveluri neobișnuit de ridicate, potrivit unei cercetări publicate în revista JAMA Internal Medicine. Analiza a identificat aproximativ 3,4 milioane de căutări legate de anxietatea acută în numai 58 de zile, cu aproximativ 375.000 mai multe decât ar fi fost de așteptat pe baza evoluțiilor istorice.
Creșterea s-a produs într-o perioadă dominată de incertitudine, teama de îmbolnăvire, restricții sociale și schimbări rapide ale vieții cotidiene. În primele luni ale crizei sanitare, atenția publică era concentrată în special asupra capacității spitalelor de a trata pacienții infectați și asupra măsurilor necesare pentru limitarea răspândirii virusului. Datele analizate de cercetători au atras însă atenția și asupra unei alte dimensiuni a pandemiei: impactul psihologic al unei situații de criză prelungite.
Atacurile de panică și anxietatea au devenit subiecte de interes major pe Google
Un grup de cercetători de la Universitatea din California, San Diego, în colaborare cu specialiști de la Johns Hopkins University, Barnard College și Institute for Disease Modeling, a analizat evoluția căutărilor online referitoare la anxietatea acută. Studiul, publicat online la 24 august 2020, a urmărit expresiile introduse în motorul de căutare Google de utilizatorii din Statele Unite, pe baza datelor disponibile începând cu 1 ianuarie 2004. Perioada de interes a inclus debutul pandemiei și primele săptămâni ale măsurilor de urgență adoptate în SUA.
Cercetătorii au selectat combinații de termeni care conțineau cuvintele englezești pentru anxietate sau panică împreună cu termenul „atac”. Printre exemplele analizate se numărau expresii echivalente cu „am un atac de panică?”, „semnele unui atac de anxietate” și „simptomele unui atac de anxietate”. Scopul nu era diagnosticarea persoanelor care efectuau aceste căutări, ci observarea modului în care interesul public pentru manifestările anxietății se modifica în timpul unei situații excepționale.
Alegerea atacurilor de anxietate și de panică nu a fost întâmplătoare. Aceste manifestări pot apărea în contexte de stres intens, iar simptomele lor fizice și emoționale pot fi alarmante pentru persoanele care nu le-au mai experimentat. Într-un moment în care informațiile medicale erau numeroase și adesea îngrijorătoare, căutarea unor explicații pe internet putea reprezenta una dintre primele reacții ale oamenilor confruntați cu senzații neobișnuite.
3,4 milioane de căutări despre anxietate acută în numai 58 de zile
Pentru a identifica schimbările din primele luni ale pandemiei, cercetătorii au comparat volumul observat al căutărilor cu nivelurile care ar fi fost anticipate pe baza tendințelor istorice. Analiza a luat în considerare atât evoluția pe termen lung a interesului pentru acești termeni, cât și variațiile periodice ale căutărilor. În acest fel, echipa a estimat cât de mult s-a modificat interesul pentru anxietate după declararea urgenței naționale în Statele Unite, la 13 martie 2020.
În intervalul 13 martie – 9 mai 2020, care a cuprins 58 de zile, numărul estimat al căutărilor relevante a ajuns la aproximativ 3,4 milioane. Acest total a reprezentat în jur de 375.000 de căutări suplimentare față de nivelul anticipat, corespunzător unei creșteri cumulative de 11%. Potrivit autorilor, interesul pentru atacurile de anxietate și de panică a atins astfel un nivel fără precedent în seria istorică analizată.
Creșterea nu a fost distribuită uniform în întreaga perioadă. Cele mai multe căutări suplimentare s-au concentrat între 16 martie și 14 aprilie 2020, când nivelul observat a fost cu 17% peste cel estimat. La 28 martie 2020 s-a înregistrat cel mai mare exces zilnic, căutările fiind cu aproximativ 52% mai numeroase decât ar fi fost de așteptat.
Aceste procente descriu diferența dintre interesul observat și cel estimat statistic, nu proporția populației care a dezvoltat o tulburare de anxietate. De asemenea, cele 3,4 milioane reprezintă o estimare a numărului de interogări, nu un număr de persoane distincte. Un utilizator putea căuta informații de mai multe ori, iar unele căutări puteau fi realizate din curiozitate sau pentru a înțelege simptomele altei persoane.
De ce au crescut căutările despre anxietate în martie și aprilie 2020
Perioada în care căutările au crescut cel mai mult a coincis cu mai multe evenimente importante din evoluția pandemiei în Statele Unite. La 16 martie 2020 au fost introduse recomandări naționale de distanțare socială, ulterior prelungite la 29 martie, iar diferite state federale au început să aplice restricții asupra deplasărilor și activităților cotidiene. În paralel, informațiile despre creșterea numărului de cazuri și decese au dominat relatările din mass-media.
La 26 martie 2020, Statele Unite au depășit China în ceea ce privește numărul de cazuri confirmate raportate, iar la 11 aprilie au depășit Italia în privința numărului de decese raportate. Între aceste două momente, autoritățile sanitare americane au recomandat, la 3 aprilie, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte publice. Aceste evoluții au marcat o perioadă în care populația primea frecvent informații noi despre riscuri, restricții și consecințele crizei.
Suprapunerea dintre aceste evenimente și creșterea căutărilor sugerează o legătură între contextul pandemic și interesul pentru simptomele anxietății. Totuși, analiza nu poate demonstra că fiecare creștere a fost provocată direct de o anumită știre sau măsură sanitară. Reacțiile psihologice la o criză pot fi influențate simultan de îngrijorările pentru sănătate, incertitudinea economică, izolarea socială și dificultățile personale.
Cum se manifestă un atac de panică și de ce simptomele pot speria
Un atac de panică este un episod de frică sau disconfort intens care apare brusc și atinge, de regulă, un nivel maxim în câteva minute. Manifestările pot include palpitații, accelerarea ritmului cardiac, transpirație, tremurături, amețeli, senzația de sufocare, dureri în piept sau frica puternică de a pierde controlul. Pentru persoana care trece printr-un astfel de episod, senzațiile corporale pot părea atât de intense încât să fie interpretate ca semne ale unui pericol medical imediat.
În timpul pandemiei, unele dintre aceste manifestări puteau fi deosebit de alarmante, mai ales dificultățile respiratorii și disconfortul toracic. Acestea se puteau suprapune, la nivelul percepției persoanei, cu simptomele despre care se discuta frecvent în contextul infecției cu SARS-CoV-2. O asemenea suprapunere putea intensifica incertitudinea și nevoia de a căuta rapid explicații.
Este importantă însă diferența dintre un episod de panică și o afecțiune medicală. Deși atacurile de panică pot produce simptome fizice intense, manifestări similare pot apărea și în probleme cardiace, respiratorii sau în alte situații care necesită evaluare medicală. Durerea toracică intensă, dificultățile severe de respirație, pierderea cunoștinței sau simptomele noi și neexplicate nu trebuie atribuite automat anxietății. În cazul unor manifestări severe sau al suspiciunii unei urgențe medicale, este necesară solicitarea ajutorului de urgență, inclusiv prin apelarea numărului 112 în România.
O căutare pe Google poate oferi informații generale despre atacurile de panică, dar nu poate stabili dacă simptomele unei persoane sunt provocate de anxietate sau de o problemă medicală. Această distincție este esențială mai ales atunci când manifestările apar pentru prima dată. Evaluarea adecvată depinde de simptome, istoricul medical și contextul clinic, nu doar de asemănarea cu descrierile disponibile online.
De ce anxietatea se poate intensifica într-o situație de criză colectivă
Autorii cercetării au ales anxietatea acută și pentru că manifestările acesteia pot fi influențate puternic de stresorii din mediul înconjurător. Într-o situație precum pandemia, incertitudinea privind sănătatea, siguranța celor apropiați sau viitorul profesional poate amplifica starea de alertă. Atunci când stresul este intens și se prelungește, unele persoane pot deveni mai atente la senzațiile corporale și mai preocupate de posibilitatea apariției unui pericol.
Cercetătorii au discutat și despre caracterul social al anxietății, referindu-se la posibilitatea ca stările emoționale să fie influențate de reacțiile celor din jur. Observarea unei persoane puternic neliniștite poate modifica propria percepție asupra unei situații, mai ales atunci când pericolul este incert sau dificil de evaluat. Acest fenomen este uneori descris prin termenul de contagiune emoțională, însă nu înseamnă că anxietatea este transmisă automat de la o persoană la alta sau că orice interacțiune cu cineva anxios va declanșa un atac de panică.
În timpul unei crize colective, informațiile alarmante pot circula rapid prin conversații, rețele sociale și canale de știri. Expunerea repetată la asemenea informații poate contribui la menținerea preocupării pentru riscuri, deși reacțiile individuale diferă considerabil. Studiul privind căutările pe Google nu a măsurat direct aceste mecanisme psihologice, dar rezultatele sale sunt compatibile cu ideea că mediul social și informațional poate influența preocupările oamenilor pentru propria sănătate mintală.
Ce arată căutările pe Google și ce nu pot demonstra
Un avantaj al analizei Google Trends este posibilitatea de a urmări schimbările interesului public aproape în timp real, fără a aștepta rezultatele unor anchete epidemiologice extinse. În situații de criză, aceste informații pot semnala rapid subiectele care preocupă populația și nevoia de explicații accesibile. Cercetătorii au considerat că o asemenea metodă poate completa alte instrumente utilizate pentru înțelegerea impactului psihologic al evenimentelor majore.
Există însă limite importante. Datele agregate nu arată cine a efectuat o anumită căutare, dacă persoana prezenta simptome sau dacă avea deja un diagnostic psihiatric. De asemenea, nu permit diferențierea între cineva care caută ajutor pentru propria anxietate și cineva care documentează un subiect pentru un membru al familiei sau din interes general.
Din acest motiv, creșterea căutărilor despre panică nu poate fi interpretată drept o creștere identică a prevalenței atacurilor de panică. Nici faptul că interesul pentru anumite expresii a revenit ulterior la nivelurile așteptate nu înseamnă că problemele psihologice provocate sau agravate de pandemie au dispărut. Comportamentul de căutare reflectă doar o parte a modului în care oamenii reacționează la dificultățile de sănătate mintală.
De ce serviciile de sprijin psihologic trebuie să fie ușor de găsit
Una dintre principalele implicații ale cercetării a fost necesitatea îmbunătățirii accesului la servicii de sănătate mintală în perioadele de criză. Autorii au atras atenția că atacurile de panică pot determina unele persoane să solicite îngrijiri de urgență din cauza palpitațiilor, dificultăților de respirație, durerilor toracice și fricii intense. Aceste manifestări pot fi extrem de tulburătoare, iar persoanele afectate au nevoie de informații clare și de posibilitatea de a primi sprijin adecvat.
Cercetătorii au propus dezvoltarea serviciilor de asistență psihologică și psihiatrică accesibile de la distanță, inclusiv prin telefon. O altă recomandare a fost creșterea vizibilității acestor servicii în rezultatele motoarelor de căutare, astfel încât persoanele care introduc expresii legate de atacuri de panică să poată identifica mai ușor resurse de încredere. Ideea centrală era ca interesul exprimat printr-o căutare online să poată fi întâmpinat cu informații corecte și cu opțiuni reale de sprijin.
Accesul la ajutor de specialitate este relevant și în afara unei pandemii. O persoană care se confruntă cu episoade repetate de panică sau cu o anxietate care îi afectează activitățile poate beneficia de o evaluare realizată de un specialist competent. În funcție de situație, sprijinul poate include consiliere psihologică, psihoterapie și, atunci când este indicat, evaluare psihiatrică, fără ca aceste forme de intervenție să fie considerate identice sau necesare tuturor persoanelor.
Consecințele psihologice ale pandemiei au depășit faza de urgență
Autorii au subliniat că impactul psihologic al unei crize sanitare poate continua și după reducerea presiunii medicale imediate. În primele săptămâni ale pandemiei, prioritățile erau în mod justificat legate de prevenirea îmbolnăvirilor și de îngrijirea pacienților, însă consecințele emoționale ale incertitudinii și restricțiilor necesitau, la rândul lor, atenție. Monitorizarea persoanelor vulnerabile și dezvoltarea serviciilor de sprijin reprezentau măsuri importante pentru perioada care urma.
Cercetătorii au atras atenția și asupra altor schimbări ale comportamentului online observate în timpul crizei. Analize bazate pe metode asemănătoare identificaseră creșteri ale interesului pentru tratamente fără eficacitate demonstrată și pentru achiziționarea de arme, fenomene care depășeau domeniul strict al sănătății mintale. Aceste observații au evidențiat necesitatea unei perspective mai largi asupra consecințelor unei situații de urgență asupra comportamentului individual și colectiv.
Studiul publicat în JAMA Internal Medicine rămâne relevant ca exemplu al modului în care datele digitale pot semnala preocupări importante de sănătate publică. Cele 3,4 milioane de căutări estimate nu reprezintă 3,4 milioane de diagnostice, dar arată amploarea interesului pentru anxietate și atacuri de panică într-un moment de incertitudine excepțională. Dincolo de contextul istoric al anului 2020, cercetarea evidențiază importanța unor informații medicale responsabile și a unor servicii de sănătate mintală accesibile atunci când oamenii caută explicații pentru simptome care îi sperie.
