Tulburările mentale la nivel global: peste un miliard de persoane afectate. Peste 1 miliard de persoane la nivel global trăiesc cu tulburări mintale.

Peste 1 miliard de oameni din lume trăiesc cu tulburări mintale

Peste 1 miliard de persoane la nivel global, aproximativ 1 din 8, trăiesc cu o tulburare mintală, dintre care 53,1% sunt femei și 46,9% bărbați. Acestea sunt principalele date evidențiate în raportul OMS 2025 „World mental health today”. Între 2011 și 2021, numărul persoanelor cu tulburări mintale a crescut cu 0,9%. Se estimează că tinerii adulți cu vârste între 20 și 29 de ani au înregistrat cele mai mari creșteri, de 1,8%. În 2021, aproximativ 7% dintre copiii mici (5–9 ani) și 14% dintre adolescenți (10–19 ani) din lume trăiau cu o tulburare mintală.

Anxietate și depresie

În general, aproximativ o treime din tulburările mintale adulte își au debutul înainte de 14 ani; jumătate se manifestă până la 18 ani și aproape două treimi până la 25 de ani. Cele mai frecvente tulburări sunt: 350 milioane de tulburări de anxietate, 332 milioane de tulburări depresive, 85 milioane ADHD, 62 milioane tulburări din spectrul autist, 41 milioane tulburări de conduită, 37 milioane tulburări bipolare, 23 milioane schizofrenie și 16 milioane tulburări de alimentație.

Schizofrenie și tulburare bipolară

Schizofrenia și tulburarea bipolară sunt mai puțin frecvente decât anxietatea și depresia, dar au un impact mult mai sever asupra vieții persoanelor afectate și rămân o preocupare majoră pentru serviciile de sănătate mintală din toate țările.

Schizofrenia afectează în special populația activă profesional și, în forma sa acută, este considerată cea mai invalidantă dintre toate tulburările mintale. Persoanele cu schizofrenie trăiesc, în medie, cu nouă ani mai puțin decât populația generală, adesea din cauza bolilor netransmisibile prevenibile, în special boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii și infecții. Persoanele cu tulburare bipolară au o speranță de viață mai scurtă cu aproximativ 13 ani.

Medicația

Efectele secundare ale medicației prescrise pentru tulburări mintale severe pot contribui la mortalitatea prematură, favorizând, de exemplu, obezitatea, intoleranța la glucoză sau dislipidemia. În plus, persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt mai susceptibile la factori de risc pentru boli netransmisibile, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, dieta nesănătoasă și lipsa activității fizice. Adesea, semnele și simptomele unei boli fizice sunt atribuite eronat unei tulburări mintale concomitente, fenomen cunoscut sub denumirea de „diagnostic overshadowing”. Aceasta duce la sub-recunoașterea și sub-tratarea bolilor cardiovasculare la persoanele cu schizofrenie sau tulburare bipolară.

Consecințele economice

Impactul economic al problemelor de sănătate mintală este semnificativ. Pierderile de productivitate și alte costuri indirecte depășesc cu mult costurile directe ale serviciilor medicale. Din punct de vedere financiar, schizofrenia este cea mai costisitoare tulburare mintală per persoană. Tulburările depresive și de anxietate sunt mai puțin costisitoare pe individ, dar datorită răspândirii lor ridicate contribuie substanțial la costurile naționale totale. Povara economică a sănătății mintale se estimează între 0,5% și 1% din PIB, ceea ce în România (adaptabil) sau Italia înseamnă între 10 și 20 miliarde de euro.

Chiar dacă unele țări cu venituri ridicate alocă până la 10% sau mai mult din bugetul sănătății pentru sănătatea mintală, OMS înregistrează o medie globală de 2%. În Italia, în ultimii 20 de ani, procentul a rămas aproximativ constant la 3%, față de 5% indicat în 2001 ca obiectiv al autorităților regionale.

Lacune în sistemele de sănătate mintală

OMS semnalează că sistemele de sănătate mintală din lume continuă să aibă lacune importante în informare, guvernanță, resurse și servicii. Mai mult de jumătate dintre țările intervievate și-au actualizat planurile de sănătate mintală în ultimii patru ani. În Italia, după Planul de Acțiuni pentru Sănătatea Mintală din 2013, se află în curs de aprobare noul Plan 2025–2030, pentru care Ministrul Sănătății, Orazio Schillaci, a solicitat finanțări specifice.

Totuși, doar 8,7% dintre țările care au răspuns sondajului Mental Health Atlas 2024 au declarat că au finalizat tranziția de la spitalele psihiatrice către asistența comunitară, un model în care Italia, prin activitatea lui Franco Basaglia și legea 180, a fost un exemplu pentru întreaga lume, deși cu provocări de implementare. Concluzia raportului OMS este clară: sănătatea mintală reprezintă o urgență, în special pentru tineri, și necesită investiții în planificare, cultură și resurse, recunoscând că este un fenomen complex, cu dimensiuni biologice, psihologice, sociale și de mediu.

Pentru mai multe informații despre cum să comunici clar nevoile emoționale și să gestionezi stresul zilnic, poți accesa acest articol util.

Site-ul nostru oferă posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați prin formularul de programare a unei ședințe cu un psiholog.