Autolesionarea și gândurile suicidare la adolescenți: cifre îngrijorătoare după pandemie. Autolesionarea la adolescenți a crescut cu 27% față de perioada pre-Covid.

Autolesionarea la adolescenți: creștere alarmantă după pandemia Covid-19

Taieri, răni, arsuri de țigară pe corp – acestea sunt doar câteva dintre cele mai comune forme de autolesionare în rândul adolescenților din prezent. Fenomenul este în creștere și reflectă un univers complex care implică băieți și fete cu vârste între 13 și 17 ani, după cum amintește SINPIA, Societatea Italiană de Neuropsihiatrie a Copilului și Adolescentului, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Prevenirea Suicidului, marcată anual pe 10 septembrie de Organizația Mondială a Sănătății.

Alarma UE: suicidul, a doua cauză de deces la tineri

Creșterea nu se referă doar la comportamentele autolesive, ci și la cele suicidare. În comparație cu perioada pre-Covid, aproximativ 27% mai mulți adolescenți prezintă gânduri legate de suicid sau au încercat să se sinucidă. Situația este gravă: deși Italia se numără printre țările cu cele mai scăzute rate de suicid la nivel mondial, în țara noastră, suicidul reprezintă a doua cauză de deces în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, după accidentele rutiere (sursa: Institutul Superior de Sănătate). În Europa, autolesionarea afectează aproximativ 1 adolescent din 5, iar ideea de suicid sau tentativa de suicid rămâne una dintre principalele cauze pentru accesul de urgență la serviciile de NPIA.

O emergență psihiatrică reală

“Ne confruntăm cu o adevărată urgență psihiatrică”, afirmă Stefano Vicari, responsabil de Neuropsihiatria Copilului și Adolescentului la spitalul Bambino Gesù din Roma, care a înregistrat 387 cazuri în ultimul an de tentative de suicid și idei suicidare. Vârsta medie este de 15 ani, iar 90% dintre cazuri sunt fete. În fiecare zi, cel puțin 4 copii și adolescenți ajung în urgență pentru probleme mentale. Spitalizările în secția de Neuropsihiatrie protejată, unde sunt tratați cazurile complexe, au crescut cu 10%, iar 70% dintre acestea au implicat idei sau tentative de suicid.

Pentru a răspunde cererilor de ajutor ale tinerilor și ale familiilor lor, Bambino Gesù a creat un parcurs clinic de înaltă asistență pentru autolesionare și prevenirea suicidului în perioada de dezvoltare. Serviciul, activat în colaborare cu diverse ASL din regiunea Lazio, include și linia telefonică “Lucy” 06.6859.2265, disponibilă 24/7 pentru consiliere psihologică urgentă.

Cauzele fenomenului

Problemele de sănătate mintală care duc adolescenții la urgență sunt adesea legate de autolesionare încă din copilărie. Aceste date reflectă o suferință psihologică profundă ce nu poate fi ignorată. Elisa Fazzi, președinta SINPIA și director al U.O. Neuropsihiatria Copilului și Adolescentului din Brescia, explică: “Comportamentele autolesive apar dintr-o combinație de predispoziție individuală și influențe semnificative ale mediului familial și social. În plus, tulburările de dispoziție, în special depresia, și tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente patologii asociate cu autolesionarea, ideile și tentativele de suicid.”

Conform OMS, boala psihiatrică nu este singurul factor de risc: pandemia de Covid-19 a amplificat un trend deja crescător. În perioadele de lockdown, tinerii au pierdut factori protectivi precum sprijinul comunității și relațiile sociale cu colegii. Studii recente indică, de asemenea, o corelație între suicidalitate și cyberbullying, în special pentru categoriile vulnerabile la discriminare.

Creșterea tulburărilor psihiatrice în perioada de dezvoltare

În Italia, incidența tulburărilor neuropsihiatrice la copii și adolescenți este în creștere, afectând aproape 2 milioane de persoane, adică 10-20% din populația cu vârste între 0 și 17 ani. Manifestările sunt diverse, iar în mai puțin de un deceniu numărul celor urmăriți de serviciile de Neuropsihiatrie a dublat.

Prevenția suicidului

Prevenția suicidului a devenit o prioritate pentru organizațiile internaționale, inclusiv OMS. Rosamaria Siracusano, responsabil de Psihiatrie la SINPIA, explică: “Prevenția trebuie să se realizeze la mai multe niveluri: individ, familie, comunitate, societate și națiuni. Politicile naționale trebuie să țină cont de factorii de risc sociali, economici și relaționali.” Un exemplu de proiect preventiv este cel al Neuropsihiatriei Infantile de la Universitatea din Torino, care instruiește profesorii să recunoască semnalele de alarmă timpurii.

Site-ul nostru oferă posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați prin formularul de pe pagina Programează o ședință cu un psiholog.