Buni, speciali, mai capabili decât ceilalți. Sunt adjectivele care îi însoțesc încă din copilărie pe așa-numiții „gifted kids”, copiii cu un talent deosebit, cunoscuți drept „primii din clasă”. Dar ce se întâmplă atunci când această etichetă, care ar trebui să fie un motiv de mândrie, se transformă într-o povară mult prea greu de dus? Răspunsul are o denumire precisă: gifted kids burnout, un fenomen din ce în ce mai răspândit care merită toată atenția noastră.
Când succesul devine o obsesie
„Este numită sindromul primului din clasă, însă nu este nimic clinic – explică psihoterapeuta Chiara Recupero – termenul este folosit pentru a descrie un adevărat colaps psihologic care îi lovește pe acei copii sau tineri ce simt o nevoie constantă de a fi perfecți și impecabili în tot ceea ce fac”.
Fenomenul, care a căpătat o amploare mediatică considerabilă în Statele Unite, vizează elevi care manifestă semne de epuizare mentală, emoțională și fizică din cauza presiunii permanente de a excela. Așa cum subliniază dr. Monika Roots, psihiatru infantil și cofondatoare a Bend Health, a fi înzestrat poate părea uneori „o cursă fără linie de sosire”. În ciuda eforturilor depuse, obiectivul se îndepărtează constant din cauza standardelor tot mai ridicate, lăsându-i pe copii într-o căutare eternă a unei perfecțiuni de atins.
Rădăcinile problemei: Societatea, familia și personalitatea
Dar ce se ascunde în spatele acestei atitudini? „Adesea este vorba despre copii sau tineri cu o insecuritate profundă, acea frică de a greși și de a-i dezamăgi pe adulții de referință, în primul rând părinții – mai ales dacă aceștia au așteptări mari –, dar și pe profesori sau antrenori”, răspunde Recupero. Perperfecționismul copiilor dotați nu apare în vid, ci reflectă o presiune socială amplificată, o dinamică tensionată care se regăsește adesea și în alte aspecte sensibile ale familiei moderne, cum ar fi provocările legate de tulburarile de comportament alimentar la copii semne de alarma si cum sa intervii ca parinte.
Copiii aceștia sunt obișnuiți de mici să audă că sunt grozavi, speciali și superiori colegilor. Într-o etapă evolutivă în care personalitatea nu este încă bine definită, acest lucru devine o povară grea, cu impact direct asupra planului psiho-emoțional.
Greutatea hiper-protecției și a așteptărilor
Psihoterapeuta atrage atenția asupra unui paradox educativ: uneori, fără să vrea, părinții contribuie la această situație prin stabilirea unor standarde exagerat de ridicate și prin implicarea copiilor în activități pe bandă rulantă. Pe de altă parte, hiper-protecția creează o bulă care îi împiedică pe cei mici să experimenteze eșecul sau emoțiile dificile. Când părinții fac totul în locul lor, stima de sine scade, transmițând mesajul: „Dacă mama sau tata nu mă lasă să fac asta, înseamnă că nu sunt în stare”.
Acest tip de presiune cronică poate afecta grav echilibrul emoțional, ducând la anxietate, tulburări de somn sau dificultăți majore în gestionarea frustrării, aspecte care necesită adesea o atenție deosebită din partea specialiștilor, similar modului în care abordăm alte vulnerabilități emoționale detaliate în ghidul despre ruperea relatiilor cu familia cand distantarea-devine un act de supravietuire în fața presiunilor toxice.
Cum recunoaștem burnoutul la copii
Semnele epuizării pot fi atât psihologice, cât și somatice. De la dureri abdominale funcționale, migrene, stări de greață și insomnii, până la plâns facil, iritabilitate sau modificări ale apetitului. Pe termen lung, incapacitatea de a tolera eșecul face ca valoarea personală să fie confundată exclusiv cu nota sau performanța obținută.
Soluții și prevenție pentru părinți
Prevenirea cere în primul rând o autoriflexie din partea adulților: cum ne raportăm noi înșine la propriile greșeli? Este esențial să valorizăm efortul depus și nu doar rezultatul final, să acceptăm că greșeala este o etapă normală a învățării și să le oferim copiilor spațiul necesar pentru a respira, a se juca și a nu fi perfecți tot timpul.
Dacă observi că cel mic se confruntă cu un nivel ridicat de stres, anxietate sau epuizare cauzată de presiunea performanței școlare, poți oricând să programeaza o sedinta cu un psiholog pentru a găsi împreună cele mai bune metode de sprijin.
Leave a Reply