Femeile continuă să petreacă, în medie, mai mult timp decât bărbații cu treburile casnice și îngrijirea membrilor familiei, chiar și în țările în care participarea lor pe piața muncii a crescut considerabil. Un studiu publicat în revista științifică PLOS ONE, care a analizat date despre aproape 202.000 de persoane din zece țări, arată că diferențele dintre femei și bărbați în împărțirea responsabilităților domestice depind atât de vârstă, cât și de contextul social și cultural.
Cele mai pronunțate disparități au fost identificate în Coreea de Sud, Ungaria și Italia, urmate de Spania. În Finlanda, Canada, Statele Unite și Regatul Unit, împărțirea timpului a fost relativ mai echilibrată, deși diferențele nu au dispărut. Cercetătorii au observat și că responsabilitățile casnice și de îngrijire devin deosebit de inegal distribuite între 30 și 44 de ani, perioadă în care multe persoane își întemeiază o familie și cresc copii.
Rezultatele evidențiază importanța mediului în care trăim pentru organizarea vieții cotidiene. Chiar dacă modelele familiale s-au schimbat de-a lungul generațiilor, timpul dedicat muncii remunerate, gospodăriei și îngrijirii celor apropiați continuă să fie distribuit diferit între femei și bărbați.
Cine face mai multe treburi casnice? Ce arată cercetarea internațională
Studiul a fost realizat de Joan García Román, cercetător la Centre d’Estudis Demogràfics din Spania, și Pablo Gracia, cercetător la Trinity College Dublin, din Irlanda.
Cei doi au analizat datele din proiectul Multinational Time Use Study (MTUS), o bază internațională de date care permite compararea modului în care oamenii își folosesc timpul în activitățile cotidiene.
Cercetarea, publicată în martie 2022, a inclus informații despre 201.972 de persoane, colectate între 2005 și 2015. Participanții proveneau din zece țări industrializate din Europa, America de Nord și Asia.
Au fost analizate date din Italia, Spania, Franța, Țările de Jos, Ungaria, Coreea de Sud, Finlanda, Regatul Unit, Canada și Statele Unite.
România nu a făcut parte din eșantionul cercetării. Prin urmare, deși rezultatele sunt relevante pentru înțelegerea distribuției responsabilităților familiale, ele nu pot fi folosite pentru a estima direct câte ore petrec femeile și bărbații din România cu activitățile casnice.
Cercetătorii au comparat mai multe categorii de activități: munca remunerată, treburile gospodărești, îngrijirea copiilor și a altor persoane, somnul, alimentația, îngrijirea personală, studiul și timpul liber.
Scopul a fost să identifice nu doar dacă există diferențe între femei și bărbați, ci și cum se modifică acestea de-a lungul vieții și în ce măsură variază de la o țară la alta.
Diferențele de gen sunt mai mari în munca domestică și în activitățile de îngrijire
Rezultatele au evidențiat un tipar comun celor zece țări: femeile și bărbații își distribuie timpul relativ asemănător în unele activități personale, dar diferențele devin mult mai vizibile în ceea ce privește gospodăria, îngrijirea familiei și munca remunerată.
În cazul somnului și al meselor, diferențele medii au fost, în general, mici. Activitățile de îngrijire personală au prezentat și ele variații relativ reduse comparativ cu cele observate în alte domenii.
În schimb, cele mai mari diferențe au apărut în timpul dedicat treburilor casnice, îngrijirii altor persoane și activităților profesionale plătite.
În toate cele zece țări analizate, femeile au petrecut, în medie, mai mult timp decât bărbații cu activitățile gospodărești. În același timp, bărbații au alocat, în general, mai mult timp muncii remunerate.
Acest contrast evidențiază o distincție importantă: munca desfășurată în gospodărie este esențială pentru funcționarea familiei, dar nu este remunerată în același mod ca activitatea profesională.
Pregătirea meselor, curățenia, spălarea hainelor, organizarea activităților zilnice și îngrijirea copiilor necesită timp și efort, chiar dacă nu sunt reflectate într-un salariu.
Modul în care aceste responsabilități sunt distribuite poate influența disponibilitatea fiecărui membru al familiei pentru muncă, odihnă și activități personale.
Legătura dintre responsabilitățile domestice și organizarea vieții familiale este discutată și în articolul despre rolurile în familie și importanța distribuirii clare a responsabilităților.
În ce țări sunt cele mai mari diferențe între femei și bărbați?
Analiza internațională a identificat variații importante între țările participante.
Coreea de Sud, Ungaria și Italia s-au numărat printre statele în care distribuirea timpului între femei și bărbați a fost cel mai puternic diferențiată. Spania a prezentat, de asemenea, disparități importante.
În aceste țări, femeile au alocat, în medie, o proporție considerabil mai mare din timpul lor muncii domestice, în timp ce bărbații au petrecut mai mult timp în activități remunerate.
La polul opus, Finlanda și țările anglofone analizate, în special Canada, au prezentat diferențe mai reduse.
Statele Unite și Regatul Unit au înregistrat, de asemenea, distribuții relativ mai echilibrate comparativ cu țările în care disparitățile erau cele mai pronunțate.
Franța și Țările de Jos au ocupat poziții intermediare în analiza generală.
Totuși, o diferență mai mică nu înseamnă egalitate completă. Chiar și în țările cu rezultate relativ favorabile, femeile au continuat să petreacă mai mult timp decât bărbații cu anumite activități domestice și de îngrijire.
Diferențele dintre țări sugerează că împărțirea responsabilităților nu poate fi explicată numai prin preferințele individuale. Ea trebuie analizată și în raport cu normele sociale, politicile familiale, condițiile de angajare și posibilitățile de organizare a vieții cotidiene.
Câte ore petreceau femeile și bărbații cu treburile casnice?
Datele prezentate de cercetători oferă și exemple concrete ale disparităților identificate.
În Italia, femeile au petrecut, în medie, aproximativ 226 de minute pe zi cu treburile gospodărești, adică aproape trei ore și 46 de minute.
Aceasta a fost cea mai mare valoare medie a timpului dedicat muncii domestice de către femei dintre cele zece țări analizate.
În Coreea de Sud, bărbații au alocat, în medie, aproximativ 31 de minute pe zi activităților gospodărești, cea mai redusă valoare înregistrată în rândul bărbaților din eșantion.
Prin comparație, bărbații din Franța și Canada au petrecut aproximativ 118, respectiv 115 minute pe zi cu treburile casnice.
Aceste diferențe sunt importante deoarece reflectă variații ale modului în care este organizată viața de familie.
Totuși, cifrele sunt medii calculate pe baza datelor disponibile în perioada 2005–2015. Ele nu descriu obligatoriu situația fiecărei gospodării și nu trebuie confundate cu valorile actuale.
În plus, o comparație între țări trebuie să țină cont de faptul că populațiile analizate diferă în privința structurii familiale, statutului profesional și altor caracteristici demografice.
De ce apar cele mai mari diferențe între 30 și 44 de ani?
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării privește evoluția responsabilităților de-a lungul vieții.
Diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește munca domestică și îngrijirea membrilor familiei tind să crească din adolescență către vârsta adultă.
Ele devin deosebit de pronunțate în intervalul de vârstă 30–44 de ani, o etapă în care multe persoane se căsătoresc, devin părinți și își asumă responsabilități familiale suplimentare.
Apariția copiilor poate modifica semnificativ felul în care este organizată o zi obișnuită. Îngrijirea lor presupune activități regulate, supraveghere, pregătirea meselor și coordonarea responsabilităților familiale.
În această perioadă, distribuirea sarcinilor devine deosebit de importantă pentru ambii parteneri, deoarece responsabilitățile domestice trebuie integrate în programul profesional și în timpul disponibil pentru odihnă.
Studiul a arătat că diferențele de gen în activitățile de îngrijire și în cele gospodărești sunt mai mari în această etapă decât în adolescență sau la vârste înaintate.
Totuși, autorii nu au demonstrat că fiecare cuplu trece prin aceeași evoluție. Rezultatele descriu tipare medii observate în populațiile analizate.
Schimbările pe care le aduce apariția copiilor sunt explicate și în articolul despre parenting și relația de cuplu, inclusiv distribuirea noilor responsabilități familiale.
De ce diferențele se reduc după vârsta de 65 de ani?
Studiul a identificat și o diminuare a diferențelor dintre femei și bărbați în ceea ce privește timpul dedicat îngrijirii familiale și anumitor activități domestice după vârsta de 65 de ani.
Una dintre explicațiile posibile este modificarea responsabilităților odată cu înaintarea în vârstă.
Copiii pot deveni independenți, iar activitățile de îngrijire zilnică se pot reduce. În același timp, pensionarea poate modifica raportul dintre timpul profesional și cel petrecut acasă.
În unele gospodării, aceste schimbări pot crea oportunități pentru o redistribuire a responsabilităților.
Totuși, reducerea diferențelor nu înseamnă dispariția lor. În analiza comparativă, femeile au continuat să petreacă mai mult timp decât bărbații cu treburile gospodărești inclusiv la vârste înaintate.
Mai mult, evoluția nu a fost identică în toate țările. În anumite contexte, timpul dedicat de femei activităților casnice a rămas ridicat și după încheierea perioadei de creștere a copiilor.
Prin urmare, vârsta influențează distribuirea responsabilităților, dar nu explică singură diferențele dintre femei și bărbați.
Italia și Coreea de Sud: diferențe mai puternice de-a lungul vieții
Cercetătorii au observat că relația dintre vârstă și distribuirea muncii domestice variază semnificativ între țări.
În Italia și Coreea de Sud, diferențele privind treburile casnice și îngrijirea familiei au crescut mai pronunțat odată cu trecerea de la adolescență la vârsta adultă.
Aceste țări au prezentat și disparități importante în etapele vieții în care responsabilitățile familiale sunt mai numeroase.
În schimb, Canada și Finlanda au înregistrat variații mai reduse între grupele de vârstă.
Acest rezultat sugerează că trecerea către viața adultă nu presupune în mod inevitabil aceeași creștere a diferențelor dintre femei și bărbați.
Într-un context în care responsabilitățile de îngrijire sunt distribuite mai echilibrat, apariția copiilor poate avea consecințe diferite asupra modului în care partenerii își organizează timpul.
Diferențele dintre țări pot reflecta influența mai multor factori, inclusiv organizarea concediilor parentale, accesul la servicii de îngrijire, normele sociale și condițiile pieței muncii.
Totuși, cercetarea este observațională. Ea evidențiază asocieri între contextul național și utilizarea timpului, fără să demonstreze experimental că un anumit factor cultural sau instituțional produce singur aceste diferențe.
Munca remunerată: bărbații petrec mai mult timp în activități profesionale
Pe lângă munca domestică, studiul a analizat și distribuirea timpului dedicat activităților profesionale remunerate.
În general, bărbații au petrecut mai mult timp decât femeile în activități plătite, însă dimensiunea diferențelor a variat semnificativ între țări și grupe de vârstă.
Disparitățile au fost mai importante în intervalele de vârstă 30–44 de ani și 45–64 de ani, perioade în care participarea pe piața muncii este, de regulă, ridicată.
Țările de Jos au prezentat un tipar deosebit de pronunțat în ceea ce privește diferențele dintre femei și bărbați în timpul alocat muncii remunerate de-a lungul vieții adulte.
Cercetătorii au asociat acest rezultat cu răspândirea muncii cu program parțial în rândul femeilor, în special în anumite etape ale vieții familiale.
În alte țări, diferențele privind timpul petrecut în activități profesionale au fost mai reduse.
Este important de subliniat că timpul dedicat muncii remunerate nu reprezintă întreaga contribuție a unei persoane la funcționarea familiei.
O persoană poate lucra mai puține ore într-un loc de muncă plătit, dar poate aloca mai mult timp gospodăriei, copiilor sau îngrijirii altor membri ai familiei.
Din acest motiv, analiza separată a muncii profesionale și a celei domestice poate ascunde o parte importantă a activităților zilnice.
Cum influențează căsătoria și apariția copiilor împărțirea responsabilităților?
Autorii au analizat și relația dintre caracteristicile familiale și diferențele observate.
Prezența copiilor în gospodărie și existența unei relații de cuplu sunt factori care pot influența distribuirea timpului.
Rezultatele au arătat că aceste caracteristici contribuie la explicarea unei părți a diferențelor privind munca remunerată și cea domestică.
Totuși, diferențele de gen nu au dispărut atunci când cercetătorii au luat în considerare statistic factori precum nivelul de educație, statutul profesional, prezența copiilor și situația relațională.
Această constatare sugerează că responsabilitățile familiale reprezintă o parte importantă a explicației, dar nu singura.
Normele sociale și modelele de organizare a vieții de familie pot contribui, de asemenea, la modul în care partenerii își împart timpul.
Dintr-o perspectivă relațională, distribuirea responsabilităților poate deveni o sursă de tensiune atunci când unul dintre parteneri consideră că volumul de muncă este inegal sau că propriile nevoi nu sunt recunoscute.
În schimb, clarificarea și renegocierea responsabilităților pot susține cooperarea, mai ales în perioadele de tranziție familială.
Această temă este analizată și în materialul despre rolurile de gen în cuplurile tinere și negocierea responsabilităților legate de casă, bani, carieră și îngrijire.
De ce cultura și tradițiile influențează distribuirea muncii în familie?
Unul dintre obiectivele principale ale studiului a fost identificarea diferențelor dintre țări în modul în care vârsta și genul se asociază cu utilizarea timpului.
Rezultatele sugerează că normele sociale și organizarea instituțională pot contribui la diferențele observate.
În unele societăți, modelul tradițional al familiei presupune că bărbatul este principalul susținător financiar, iar femeia își asumă majoritatea responsabilităților gospodărești și parentale.
În alte contexte, participarea ambilor parteneri la munca remunerată și la îngrijirea familiei este susținută mai puternic de normele sociale și de anumite politici publice.
Aceste modele nu sunt însă uniforme la nivelul unei țări. În cadrul aceleiași societăți pot exista familii cu distribuții foarte diferite ale responsabilităților.
De asemenea, oamenii pot avea preferințe individuale care nu corespund modelelor predominante.
Contextul cultural poate influența așteptările privind rolurile familiale, dar nu determină în mod inevitabil comportamentul fiecărui cuplu.
Înțelegerea acestui aspect este importantă pentru evitarea generalizărilor despre femei, bărbați sau familiile din anumite țări.
Ce putem spune despre împărțirea treburilor casnice în România?
România nu a fost inclusă în cercetarea realizată de Joan García Román și Pablo Gracia, astfel încât rezultatele nu oferă o comparație directă între familiile românești și cele din cele zece țări investigate.
Nu ar fi corect să presupunem că distribuirea activităților din România este identică cu cea observată în Italia, Ungaria sau alte state europene doar pe baza unor asemănări culturale ori geografice.
Totuși, întrebările ridicate de studiu sunt relevante și pentru viața de familie din România.
Distribuirea responsabilităților poate influența timpul disponibil pentru activitatea profesională, odihnă, îngrijirea copiilor și viața de cuplu.
În unele gospodării, sarcinile sunt împărțite relativ echilibrat. În altele, unul dintre parteneri poate prelua o parte considerabil mai mare a activităților cotidiene.
Este important ca aceste diferențe să fie analizate în raport cu nevoile, posibilitățile și acordurile dintre membrii familiei, nu prin presupunerea că anumite responsabilități aparțin automat femeilor sau bărbaților.
De asemenea, împărțirea responsabilităților nu trebuie evaluată exclusiv prin numărul activităților efectuate. Contează și timpul necesar, frecvența, dificultatea și modul în care sunt coordonate sarcinile zilnice.
Ce impact poate avea distribuirea inegală a responsabilităților asupra cuplului?
Cercetarea din PLOS ONE a urmărit în principal utilizarea timpului, nu calitatea relațiilor de cuplu. Totuși, modul în care sunt împărțite sarcinile domestice poate reprezenta o componentă importantă a vieții relaționale.
Atunci când responsabilitățile sunt percepute ca fiind inegale, pot apărea frustrări, oboseală și neînțelegeri privind contribuția fiecărui partener.
Un conflict nu apare neapărat pentru că unul dintre parteneri petrece mai mult timp cu anumite activități. Unele cupluri aleg în mod consensual distribuții diferite, în funcție de programul profesional, sănătate sau alte circumstanțe.
Dificultățile pot apărea atunci când responsabilitățile sunt asumate implicit, fără discuții, sau când distribuirea lor nu mai corespunde posibilităților și nevoilor actuale.
De aceea, comunicarea despre timpul și efortul necesare activităților cotidiene poate fi importantă pentru menținerea unei relații echilibrate.
Rolul adaptării și al discuțiilor despre schimbările vieții comune este explicat și în articolul despre menținerea unei relații de cuplu sănătoase prin comunicare, apropiere și adaptare reciprocă.
Îngrijirea copiilor schimbă dinamica întregii familii
Îngrijirea copiilor reprezintă o parte importantă a responsabilităților familiale și poate modifica semnificativ modul în care membrii gospodăriei își organizează timpul.
Pe lângă activitățile practice, părinții trebuie să coordoneze programul copiilor, să asigure supravegherea și să răspundă nevoilor acestora.
Aceste responsabilități pot reduce timpul disponibil pentru activități recreative sau pentru relația de cuplu.
Studiul internațional a identificat diferențe importante între femei și bărbați în timpul dedicat îngrijirii altor persoane, în special în etapele vieții asociate cu responsabilități parentale mai intense.
Totuși, implicarea parentală nu poate fi evaluată doar prin durata activităților. Calitatea interacțiunilor, disponibilitatea emoțională și modul în care părinții cooperează reprezintă alte aspecte relevante pentru dinamica familială.
În acest context, organizarea responsabilităților poate influența posibilitatea fiecărui părinte de a petrece timp cu copilul și de a participa la activitățile comune.
Importanța cooperării în familie este discutată și în articolul despre parenting și dinamica familială, inclusiv rolul activităților comune și al sprijinului reciproc.
Ce se întâmplă cu timpul liber al femeilor și bărbaților?
Pe lângă munca remunerată și cea domestică, cercetătorii au analizat și timpul dedicat activităților recreative.
Studiul a făcut distincția între activitățile de petrecere a timpului liber care implică ecrane și cele active.
În general, diferențele dintre femei și bărbați în privința timpului liber au fost mai mici decât cele observate în activitățile gospodărești și în munca remunerată.
Totuși, au existat variații importante între țări și grupe de vârstă.
În anumite contexte, bărbații au petrecut mai mult timp cu activități recreative active sau bazate pe ecrane, în timp ce femeile au alocat o parte mai mare a zilei responsabilităților domestice.
Cercetătorii au observat și că timpul liber se modifică odată cu vârsta.
În multe țări, perioada cuprinsă între 30 și 44 de ani a fost asociată cu un timp mai redus pentru unele activități recreative, comparativ cu etapele mai tinere sau mai înaintate ale vieții.
Aceste rezultate sunt relevante deoarece timpul liber reprezintă o resursă pentru odihnă și participare socială, nu doar o perioadă rămasă după îndeplinirea obligațiilor.
Poate o împărțire mai echilibrată a responsabilităților să reducă tensiunile familiale?
Studiul internațional nu a testat direct intervenții de reorganizare a muncii casnice. Totuși, rezultatele sale pot contribui la înțelegerea contextului în care apar diferențele dintre membrii familiei.
O distribuire funcțională a responsabilităților presupune luarea în considerare a timpului disponibil, a capacităților și a nevoilor fiecărei persoane.
Într-un cuplu, aceasta poate implica discutarea responsabilităților atunci când se modifică programul profesional, apar copii sau intervin alte schimbări importante.
Este important și ca acordurile să poată fi revizuite. O distribuire potrivită într-o anumită etapă poate deveni dificil de menținut atunci când circumstanțele se schimbă.
Discuțiile despre responsabilități pot fi mai constructive atunci când se concentrează asupra problemelor concrete și a soluțiilor posibile, fără a transforma diferențele de percepție în acuzații personale.
În același timp, dificultățile persistente nu trebuie explicate exclusiv prin lipsa de organizare. Problemele financiare, programul de lucru, lipsa sprijinului extern sau anumite situații de sănătate pot limita opțiunile unei familii.
Atunci când tensiunile legate de responsabilități devin recurente, poate fi utilă explorarea modului în care acestea afectează relația. Unele aspecte sunt discutate și în articolul despre problemele de cuplu și gestionarea conflictelor relaționale.
Ce pot învăța societățile din diferențele dintre cele zece țări?
Una dintre contribuțiile importante ale cercetării este demonstrarea faptului că diferențele dintre femei și bărbați în utilizarea timpului nu au aceeași amploare în toate țările.
Dacă acestea ar depinde exclusiv de caracteristici individuale sau biologice, ar fi mai dificil de explicat variațiile considerabile observate între societăți.
Rezultatele sugerează că normele sociale, organizarea muncii și politicile publice pot influența modul în care oamenii își distribuie responsabilitățile de-a lungul vieții.
În țările în care există condiții mai favorabile participării ambilor părinți la muncă și la îngrijirea copiilor, diferențele dintre femei și bărbați tind să fie relativ mai reduse.
Totuși, cercetarea nu permite stabilirea unei relații cauzale simple între o anumită politică publică și distribuirea timpului. Contextul național include numeroși factori care interacționează.
Autorii consideră că rezultatele pot contribui, împreună cu investigații viitoare, la identificarea măsurilor care ar putea reduce diferențele de gen în activitățile cotidiene.
Lucrarea, intitulată „Gender differences in time use across age groups: A study of ten industrialized countries, 2005–2015”, oferă o perspectivă comparativă asupra modului în care vârsta și contextul social se intersectează în organizarea muncii domestice, a îngrijirii și a activităților profesionale.
Studiul arată că diferențele nu sunt distribuite uniform de-a lungul vieții. Ele sunt deosebit de importante în etapele în care responsabilitățile familiale se intensifică și pot fi mai reduse în societățile unde munca domestică și îngrijirea sunt împărțite mai echilibrat.
Treburile casnice și îngrijirea familiei reprezintă responsabilități esențiale, nu activități care aparțin în mod natural unui singur gen. Înțelegerea modului în care sunt distribuite poate contribui atât la discutarea unor politici sociale mai echitabile, cât și la construirea unor relații familiale în care timpul, efortul și nevoile fiecărui membru sunt recunoscute.
Leave a Reply