Albert Einstein, Charles Darwin, Richard Feynman. Dar Marie Curie, Rita Levi-Montalcini sau Margherita Hack. Există o diferență subtilă în felul în care sunt menționați acești oameni de știință: bărbații sunt identificați adesea doar prin numele de familie, în timp ce în cazul femeilor este folosit mai frecvent numele complet. Un studiu realizat de psihologi de la Cornell University sugerează că această obișnuință poate influența modul în care percepem prestigiul și importanța profesională a unei persoane.
Cercetătorii au descoperit că bărbații sunt menționați mai frecvent decât femeile exclusiv prin numele de familie, iar această diferență apare în domenii precum știința, politica și literatura. Mai mult, experimentele au arătat că profesioniștii prezentați astfel sunt considerați mai cunoscuți, mai prestigioși și mai merituoși pentru anumite distincții. Rezultatele atrag atenția asupra unei forme discrete de prejudecată de gen, care poate apărea în limbajul obișnuit fără să fie neapărat intenționată.
De ce numele de familie poate influența percepția prestigiului profesional?
Atunci când vorbim despre un om de știință celebru, este firesc să folosim uneori doar numele de familie. Spunem că Einstein a formulat teoria relativității sau că Darwin a contribuit la dezvoltarea teoriei evoluției, fără să considerăm necesară precizarea prenumelui. Numele de familie devine suficient pentru identificarea unei persoane ale cărei realizări sunt deja cunoscute.
În cazul femeilor, practica poate fi diferită. Nume precum Marie Curie sau Rita Levi-Montalcini sunt folosite frecvent în forma completă, chiar și atunci când persoanele respective au o notorietate comparabilă cu cea a colegilor lor bărbați. Diferența poate părea nesemnificativă, însă cercetătorii au vrut să afle dacă ea reflectă anumite așteptări sociale și dacă influențează modul în care sunt evaluate realizările profesionale.
Stav Atir și Melissa J. Ferguson, de la Departamentul de Psihologie al Cornell University, au investigat această problemă într-o serie de opt studii. Cercetarea lor, intitulată How gender determines the way we speak about professionals, a fost publicată în 2018 în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Autoarele au examinat atât felul în care oamenii vorbesc despre profesioniști, cât și consecințele acestei alegeri lingvistice asupra percepției sociale.
Ce au descoperit cercetătorii în aproape 4.500 de evaluări universitare?
În prima etapă a cercetării, psihologii au analizat aproximativ 4.500 de evaluări ale profesorilor universitari, publicate de studenți pe platforma americană Rate My Professors. Evaluările proveneau de la 14 universități din Statele Unite și vizau cadre didactice din domenii precum biologia, psihologia, informatica, istoria și economia. Cercetătorii au urmărit cât de frecvent studenții se refereau la profesori folosind exclusiv numele lor de familie.
Rezultatele au arătat o diferență semnificativă între profesori și profesoare. Studenții au fost cu aproximativ 56% mai predispuși să menționeze un profesor bărbat doar prin numele de familie decât o profesoară. Această tendință a rămas relevantă statistic și după luarea în considerare a unor caracteristici precum universitatea, domeniul de studiu și anul în care fusese publicată evaluarea.
Un aspect important este că diferența nu a putut fi explicată doar prin aprecierile pozitive sau negative ale studenților. Cercetătorii au analizat și evaluările privind claritatea explicațiilor, disponibilitatea profesorilor, dificultatea cursurilor și interesul trezit de acestea. Chiar și după includerea acestor factori, genul profesorului a rămas asociat cu probabilitatea de a fi menționat exclusiv prin numele de familie.
Acest rezultat sugerează că alegerea formei de referire la un cadru didactic nu reflectă neapărat doar cât de apreciată este persoana respectivă. Ea poate avea legătură și cu anumite obișnuințe sociale privind modul în care sunt identificați bărbații și femeile în contexte profesionale. Totuși, analiza nu permite stabilirea intențiilor individuale ale studenților și nici concluzia că fiecare diferență de exprimare reprezintă o discriminare conștientă.
În informatică, diferența dintre bărbați și femei a fost deosebit de mare
Analiza pe domenii a evidențiat diferențe importante în utilizarea exclusivă a numelui de familie. Cea mai pronunțată discrepanță a fost observată în informatică, unde aproximativ 48% dintre mențiunile despre profesorii bărbați au folosit doar numele de familie, comparativ cu aproximativ 18% dintre mențiunile despre profesoare. Astfel, în cadrul evaluărilor analizate, bărbații din acest domeniu au fost menționați în această formă mult mai frecvent decât femeile.
Aceste procente nu înseamnă că aceeași diferență există în toate universitățile sau în orice mediu profesional. Ele descriu distribuția observată într-un set specific de evaluări și într-o anumită perioadă. Cu toate acestea, rezultatul este relevant pentru discuția despre reprezentarea femeilor și bărbaților în domenii asociate frecvent cu un prestigiu profesional ridicat.
Un asemenea tipar poate contribui la înțelegerea felului în care normele sociale influențează percepția competenței și a autorității. Dacă într-un anumit domeniu numele de familie folosit singur este asociat cu statutul de expert recunoscut, aplicarea inegală a acestei formule poate avea consecințe asupra impresiei create în rândul celor care ascultă sau citesc. Aceasta este însă o posibilă implicație a rezultatelor, nu o dovadă că fiecare diferență lingvistică produce efecte profesionale concrete.
Fenomenul apare și în politică, sport și alte domenii
Cercetătorii nu s-au limitat la mediul universitar. Ei au analizat și modul în care comentatorii radio se refereau la personalități politice cunoscute, observând că bărbații erau menționați mai frecvent exclusiv prin numele de familie. Într-unul dintre studiile incluse în cercetare, această formă de referire era de peste două ori mai probabilă pentru personalitățile politice masculine decât pentru cele feminine.
În alte experimente, participanții au fost întrebați cum se referă, în conversațiile obișnuite, la persoane cunoscute din politică, știință, literatură și alte domenii, inclusiv sport. Rezultatele au indicat din nou o tendință de a folosi doar numele de familie mai frecvent pentru bărbați. Fenomenul nu părea, așadar, limitat la un anumit grup profesional sau la evaluările realizate de studenți.
În ansamblul primelor patru studii, cercetătorii au identificat o probabilitate considerabil mai mare ca profesioniștii bărbați să fie menționați exclusiv prin numele de familie. Tiparul a apărut în date provenite din contexte diferite, ceea ce a întărit ipoteza unei asocieri între gen și alegerea formulei lingvistice. Totuși, rezultatele provin în principal din contexte americane și nu pot fi generalizate automat la toate limbile sau culturile.
Contează și cât de cunoscută este persoana?
O explicație posibilă este că oamenii folosesc doar numele de familie atunci când persoana menționată este foarte cunoscută. De exemplu, un nume asociat imediat cu o descoperire științifică sau cu o funcție publică importantă poate părea suficient pentru identificare. Din acest motiv, cercetătorii au examinat dacă diferențele observate puteau fi explicate prin notorietate și statut profesional.
Analizele au arătat că persoanele considerate mai cunoscute și cele care ocupau poziții percepute drept mai influente aveau, într-adevăr, o probabilitate mai mare de a fi menționate exclusiv prin numele de familie. De asemenea, frecvența și caracterul familiar al numelor puteau influența alegerile participanților. Cu toate acestea, diferența asociată genului a rămas semnificativă și după includerea acestor factori în analiză.
Rezultatul sugerează că notorietatea nu explică singură diferența dintre referirile la femei și bărbați. Chiar și atunci când erau luate în considerare caracteristici care ar putea influența identificarea unei persoane, genul continua să joace un rol în forma de exprimare aleasă. Pentru a examina mai atent această relație, cercetătorii au realizat și un experiment în care au controlat informațiile prezentate despre persoana descrisă.
Experimentul cu oameni de știință fictivi: același profil, nume diferite
Într-unul dintre experimente, participanții au primit informații biografice despre un om de știință fictiv și au fost solicitați să reformuleze conținutul. Profilurile prezentate erau echivalente, dar genul persoanei descrise varia între condițiile experimentale. Această metodă a permis cercetătorilor să examineze dacă simpla schimbare a genului influența modul în care participanții se refereau ulterior la specialist.
Rezultatele au confirmat tendința observată anterior: participanții care descriau un cercetător bărbat foloseau mai frecvent exclusiv numele de familie decât cei care descriau o cercetătoare cu un profil profesional comparabil. Diferența este importantă deoarece persoanele fictive nu aveau o notorietate reală care să explice automat alegerea numelui. Astfel, experimentul a oferit dovezi suplimentare că genul poate influența formulele de referire utilizate.
Aceste constatări nu demonstrează că fiecare alegere lingvistică este făcută conștient sau cu intenția de a favoriza bărbații. În schimb, ele indică existența unor tipare de exprimare care pot apărea chiar și atunci când realizările profesionale descrise sunt similare. Tocmai caracterul subtil al diferenței a determinat cercetătorii să investigheze dacă ea poate influența percepția prestigiului.
De ce numele de familie poate face un profesionist să pară mai prestigios?
Într-o etapă ulterioară, cercetătorii au analizat efectele formulei de referire asupra modului în care participanții evaluau profesioniștii. Ei au comparat prezentări în care un cercetător fictiv era menționat doar prin numele de familie cu prezentări în care era folosit numele complet. Scopul a fost să stabilească dacă diferența de limbaj produce schimbări în evaluarea notorietății și a importanței profesionale.
Rezultatele au indicat că persoanele prezentate exclusiv prin numele de familie erau percepute ca fiind mai cunoscute și mai prestigioase în domeniul lor. Participanții au asociat această formulă cu un nivel mai ridicat de recunoaștere profesională, chiar și atunci când informațiile despre persoanele evaluate nu justificau în mod obiectiv o asemenea diferență. Astfel, alegerea numelui putea influența impresia creată independent de realizările descrise.
O posibilă explicație este că folosirea exclusivă a numelui de familie funcționează ca un indiciu de notorietate. Atunci când întâlnim frecvent personalități consacrate prezentate astfel, putem ajunge să asociem această formulă cu ideea de autoritate sau reputație. În consecință, un profesionist necunoscut poate părea mai important dacă este prezentat într-un mod pe care îl asociem deja cu persoane celebre.
Acest mecanism este relevant pentru psihologia percepției sociale, deoarece arată că impresiile despre competență și prestigiu pot fi influențate și de informații aparent secundare. Modul de prezentare poate modifica evaluarea unei persoane fără ca datele despre realizările sale să se schimbe. În același timp, prestigiul perceput nu trebuie confundat cu nivelul real de competență sau cu valoarea contribuțiilor profesionale.
Un experiment a identificat un avantaj de 14% în evaluarea meritului pentru un premiu
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a vizat aprecierea meritului pentru o distincție profesională. Participanții au evaluat oameni de știință fictivi prezentați prin formule diferite, inclusiv în contextul unui premiu de carieră acordat de National Science Foundation, o instituție americană care finanțează cercetarea. Cercetătorii au urmărit dacă felul în care era menționat specialistul influența impresia că acesta merită recunoaștere.
Rezultatele au arătat că oamenii de știință prezentați doar prin numele de familie au fost considerați cu 14% mai merituoși pentru premiul respectiv decât cei prezentați prin numele complet. Diferența a apărut într-o evaluare experimentală și indică influența posibilă a unui detaliu lingvistic asupra judecăților privind meritul profesional. Ea nu reprezintă o creștere demonstrată de 14% a șanselor reale de a câștiga un premiu.
Cercetătorii au examinat și alte judecăți asociate cu recunoașterea profesională, inclusiv statutul, probabilitatea estimată de a primi distincții și aprecierea meritului pentru finanțare. Rezultatele au sugerat că impresia de notorietate poate influența evaluări care, în principiu, ar trebui să se bazeze pe realizările profesionale. Totuși, studiul nu a demonstrat direct că aceste diferențe de limbaj provoacă inegalități măsurabile în acordarea premiilor sau a finanțărilor în instituții reale.
Cum poate limbajul să contribuie la prejudecățile de gen?
Prejudecățile de gen nu apar întotdeauna sub forma unor afirmații explicite despre capacitățile femeilor și bărbaților. Uneori, ele se pot manifesta prin așteptări și obișnuințe lingvistice care influențează percepția socială. Diferențele în utilizarea numelui de familie reprezintă un exemplu al modului în care o practică aparent neutră poate fi asociată cu evaluări diferite ale prestigiului.
În acest context, este important să distingem între intenție și efect. O persoană poate folosi numele complet al unei cercetătoare fără să urmărească diminuarea importanței acesteia, dar experimentele sugerează că formula utilizată poate influența felul în care este percepută. Prin urmare, absența unei intenții discriminatorii nu exclude posibilitatea existenței unor efecte sociale inegale.
Aceste mecanisme fac parte dintr-un domeniu mai larg al psihologiei sociale, care investighează modul în care stereotipurile și normele influențează judecățile despre alte persoane. Asemenea evaluări pot fi asociate și cu interpretarea unor caracteristici personale, însă nu trebuie confundate cu trăsăturile reale ale individului. De exemplu, cercetările despre schimbarea trăsăturilor de personalitate de-a lungul vieții privesc un subiect diferit de felul în care reputația sau statutul profesional sunt percepute de ceilalți.
De ce ar putea femeile să fie menționate mai frecvent prin numele complet?
Autoarele cercetării au discutat mai multe explicații posibile pentru diferențele identificate. Una dintre acestea privește faptul că, în numeroase societăți, numele de familie a fost transmis tradițional pe linie paternă, iar femeile și-au schimbat mai frecvent numele după căsătorie. Această practică ar putea influența asocierile culturale dintre numele de familie și identitatea masculină.
O altă explicație posibilă este legată de reprezentarea bărbaților în profesiile considerate prestigioase. În domenii în care bărbații au fost istoric mai numeroși sau mai vizibili, genul masculin poate funcționa implicit drept categorie de referință. Folosirea prenumelui unei femei ar putea servi, în anumite contexte, la evidențierea genului ei, chiar dacă scopul vorbitorului nu este de a-i diminua statutul.
Aceste interpretări rămân însă ipoteze, nu cauze demonstrate definitiv de cercetare. Studiile au identificat diferențe în modul de referire și efecte asupra evaluărilor, dar nu au stabilit un mecanism unic care să explice de ce oamenii aleg mai frecvent numele complet al femeilor. De asemenea, cercetătorii au precizat că nu au examinat în aceeași manieră domenii profesionale dominate numeric de femei.
Prin urmare, nu ar fi corect să presupunem că aceeași tendință apare în toate profesiile sau în toate culturile. Normele privind numele, prenumele și titlurile profesionale diferă în funcție de limbă, țară și context social. Aceste particularități trebuie luate în considerare înainte de a transfera rezultatele asupra mediului profesional din România.
Ce legătură poate exista între recunoașterea profesională și inegalitatea de gen?
Recunoașterea profesională nu depinde exclusiv de competență sau de rezultatele muncii. Evaluările realizate de alte persoane pot fi influențate de reputație, de informațiile disponibile și de modul în care un profesionist este prezentat. Cercetarea de la Cornell sugerează că până și alegerea dintre numele complet și numele de familie poate influența impresia de notorietate.
O asemenea constatare este relevantă pentru discuțiile despre inegalitatea de gen în domeniile în care prestigiul și vizibilitatea au un rol important. Dacă anumite formule de exprimare sunt utilizate mai frecvent pentru bărbați și dacă aceleași formule cresc percepția prestigiului, ele ar putea contribui la diferențe subtile de recunoaștere. Totuși, studiul nu demonstrează direct că acest mecanism determină diferențe salariale, promovări sau acces la funcții de conducere.
Relația dintre vizibilitate și evoluția profesională este complexă, iar cercetările despre mediul de lucru analizează și alte condiții care pot influența recunoașterea angajaților. Un exemplu este subiectul abordat în articolul despre modul în care munca de acasă poate influența promovarea și salariul. Deși este vorba despre mecanisme diferite, ambele teme evidențiază importanța contextului în care sunt evaluate realizările profesionale.
Ce limite are studiul despre numele de familie și prestigiul profesional?
Una dintre limitele cercetării este faptul că datele provin în principal din contexte sociale și lingvistice americane. Modul în care sunt folosite numele persoanelor publice poate varia considerabil între țări, iar convențiile specifice limbii engleze nu sunt identice cu cele din limba română. Din acest motiv, nu se poate afirma că aceleași diferențe statistice apar automat în România.
De asemenea, utilizarea numelui complet poate avea explicații care nu țin de prejudecățile de gen. Uneori, prenumele este necesar pentru a diferenția două persoane cu același nume de familie sau pentru a evita confuziile. În alte situații, stilul editorial, gradul de familiaritate al publicului cu persoana respectivă sau tradițiile unui domeniu pot influența alegerea formulei de referire.
Cercetarea a analizat aceste posibilități în anumite experimente și a identificat diferențe asociate genului chiar și după luarea în considerare a unor factori relevanți. Totuși, rezultatele nu permit stabilirea motivelor fiecărui vorbitor și nu justifică interpretarea oricărei utilizări a numelui complet drept un act discriminatoriu. Fenomenul trebuie evaluat la nivelul tiparelor observate, nu prin judecarea izolată a unei expresii.
O altă limitare privește diferența dintre evaluările experimentale și deciziile profesionale reale. Participanții au apreciat prestigiul sau meritul unor persoane prezentate în anumite condiții, dar cercetarea nu a urmărit direct procese de recrutare, promovare sau acordare efectivă a premiilor. Astfel, studiile oferă dovezi despre influența limbajului asupra percepției, nu despre amploarea exactă a consecințelor instituționale.
Ce putem învăța despre felul în care vorbim despre femei și bărbați?
Rezultatele cercetării arată că limbajul poate influența modul în care apreciem o persoană chiar și atunci când diferența de exprimare pare minoră. Folosirea exclusivă a numelui de familie poate transmite o impresie de notorietate și prestigiu, iar această formulă a fost aplicată mai frecvent bărbaților în contextele analizate. Conștientizarea unor asemenea tipare poate contribui la o comunicare mai atentă și mai echilibrată.
În practică, una dintre posibilități este aplicarea consecventă a acelorași convenții de prezentare pentru profesioniști, indiferent de gen. De exemplu, într-un articol sau într-o prezentare, folosirea numelui complet la prima menționare și apoi a numelui de familie pentru toate persoanele poate evita diferențele arbitrare. Aceasta reprezintă o recomandare editorială de consecvență, nu o metodă demonstrată de studiu pentru eliminarea inegalităților profesionale.
Cercetarea sugerează că prejudecățile sociale nu se manifestă numai prin afirmații explicite sau decizii importante. Uneori, ele pot apărea în obiceiurile cotidiene de exprimare, influențând impresiile pe care ni le formăm despre competență și prestigiu. Acordarea unei atenții mai mari acestor detalii nu rezolvă singură inegalitatea de gen, dar poate reprezenta un pas spre evaluarea mai echitabilă a realizărilor profesionale.
Studiul „How gender determines the way we speak about professionals”, publicat în 2018 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, evidențiază o relație între gen, alegerile lingvistice și percepția prestigiului. Dincolo de diferențele statistice identificate, cercetarea oferă un motiv pentru a reflecta asupra modului în care îi prezentăm pe oamenii ale căror realizări le discutăm, indiferent dacă sunt femei sau bărbați.
Leave a Reply