Cititul împreună este un act de iubire: cum să apropii copiii de cărți (fără a face greșeala pe care o fac toți)
Momentul potrivit pentru a introduce un copil în lumea cărților este chiar de când este bebeluș, din perioada în care nici măcar nu a învățat să vorbească. Nu pentru a-i preda literatura, ci pentru a face din carte, încă de la început, un obiect familiar, plăcut, asociat cu joaca și nu cu obligația.
Când părinții vorbesc despre lectură și copii, folosesc din ce în ce mai des un cuvânt precis: reapropiere. Nu apropiere, ci reapropiere. Ca și cum legătura s-ar fi rupt deja sau nu s-ar fi format niciodată suficient. Barbara Franco — autoare de cărți pentru copii — știe că în spatele acestui cuvânt se ascunde o eroare fundamentală: nu copiii s-au îndepărtat de cărți, ci adulții sunt cei care, fără să știe, le-au făcut să pară străine.
Prima greșeală: să aștepți ca ei să învețe să citească
Convingerea cea mai răspândită este că momentul potrivit pentru a aduce copilul mai aproape de cărți este atunci când începe să citească singur, pe la clasa întâi. Este un gând de înțeles, dar este o greșeală. „Problema este că, de obicei, când înveți să citești la școală, cartea devine automat instrumentul pentru teme și obligații”, explică Barbara Franco.
De aceea, momentul potrivit este mult mai devreme. „Ceea ce recomand mereu este să incluzi cartea printre celelalte jucării”, spune Franco. „În coșul cu jucării, pe un raft jos în cameră, la îndemână. Astfel, copilul, când începe să se miște singur, poate lua o carte așa cum ia o jucărie — nu pentru că îi spun părinții, ci pentru că este acolo, face parte din lumea lui”.
„Bula magică”: cincisprezece minute pe zi care schimbă totul
Al doilea pilon pe care se construiește dragostea pentru cărți este lectura comună. Acele minute exclusive, fără telefon, fără televizor — doar eu și tu — sunt un moment de iubire pură. Ea numește acest lucru „bulă”: un spațiu închis față de lume, în care părintele și copilul călătoresc împreună către alte povești.
Legătura părinte-copil se construiește astfel, iar prin acest proces are loc și dezvoltarea unei comunicări clare a nevoilor emoționale proprii ale copilului. O astfel de conexiune oferă o bază solidă pentru tot restul vieții.
Nu înceta să le citești când învață să citească singuri
Una dintre cele mai subtile greșeli este să încetezi să le mai citești cu voce tare imediat ce încep să descifreze textele singuri. Dar tocmai atunci trebuie să insiști, spune Franco. „Trebuie să avem forța și răbdarea de a nu vedea cartea ca pe un exercițiu de citire autonomă, ci din nou ca pe acea bulă. Este un cadou pe care îl faci copiilor tăi”.
Nu da vina pe copii dacă nu iubesc cititul
Cea mai importantă lecție este: nu da vina pe copii dacă nu iubesc lectura. Copiii copiază ceea ce văd. Dacă cresc în jurul unor oameni care citesc, vor fi mult mai predispuși să facă la fel. Dacă nu iubesc cărțile, adesea este pentru că adulții — cu cele mai bune intenții — nu le-au transmis acea pasiune.
Abordarea lui Franco este una pragmatică, ce nu judecă genurile literare. „Dacă unui copil îi place banda desenată, este minunat. Important este să continui să cultivi pasiunea pentru a trăi lumi noi”. De asemenea, nu trebuie să forțăm eliminarea ilustrațiilor, care sunt fundamentale pentru a vedea, a înțelege și a imagina.
Dacă simți că provocările din relația cu copilul tău sunt prea mari sau dacă dorești să înveți cum să construiești o comunicare mai profundă și empatică în familie, un psiholog te poate ghida în acest proces de conectare. Site-ul nostru oferă posibilitatea de a contacta un specialist pentru sesiuni de terapie; pentru mai multe detalii, te rugăm să ne contactezi prin formularul de contact disponibil aici: Programează o ședință cu un psiholog.
Acest articol subliniază importanța creării unei conexiuni emoționale prin lectură, evidențiind modul în care părinții pot deveni modele pentru copiii lor. În concluzie, cititul împreună rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente pentru dezvoltarea armonioasă a copilului și consolidarea relației de familie.
Pe scurt, articolul demonstrează cum cultivarea pasiunii pentru lectură, prin implicare activă și fără presiune, contribuie semnificativ la sănătatea emoțională a celor mici.

Leave a Reply