De ce multitasking-ul nu funcționează? Ce spune știința și cum să îți recapeți concentrarea. Este multitasking-ul o abilitate reală sau o trappă care generează stres și anxietate? .

Într-o societate în care totul se desfășoară pe repede-înainte, parca nu mai avem nici timp și nici răbdare să facem lucrurile pe rând, unul câte unul. Această presiune se resimte acut atât în plan profesional, cât și în viața privată. Să fii capabil să rezolvi mai multe sarcini în același timp a ajuns să fie privit ca o calitate indispensabilă – un standard nescris pe care trebuie să îl bifezi, mai ales dacă ești femeie, chiar dacă acest ritm îți sabotează direct sănătatea.

Lucrezi la un proiect important, dar în același timp răspunzi la mesajele de pe grupul de prieteni pentru a organiza ieșirea de seară. În timp ce îți pregătești o gustare, îți notezi în grabă și lista cu ce mai ai de rezolvat până la finalul programului. Multitasking-ul a fost ridicat la rangul de competență obligatorie. Totuși, potrivit cercetărilor publicate de Wall Street Journal, doar 2,5% din populație face parte din categoria celor capabili să execute cu adevărat bine mai multe acțiuni simultan. Pentru restul de 97,5%, succesul ocazional în a jongla cu sarcinile nu este o abilitate reală, ci mai degrabă o chestiune de noroc de moment.

Ce înseamnă, de fapt, să fii multitasking?

Deși este descris frecvent ca un atu, multitasking-ul reprezintă obiceiul de a duce la bun sfârșit sarcini diferite în exact același interval de timp sau de a trece haotic de la o activitate la alta. Este un comportament pe care l-am deprins treptat și care este strâns legat de utilizarea excesivă a smartphone-urilor și a tehnologiei. Cine nu a răspuns la un e-mail sau la un mesaj în timp ce se afla la masă cu cineva drag?

Specialiștii în psihologie atrag atenția că ceea ce numim adesea o capacitate superioară de organizare ascunde, de fapt, o dependență profundă de conectivitate și de internet. Trăim într-un ritm alert în care pretențiile cresc constant, iar mediul profesional adesea încurajează acest haos, liderii oferind multiple sarcini simultan fără a accepta un refuz. În viața personală, aplicăm aceeași rețetă: încercăm să intercalăm la milimetru întâlnirile, telefoanele, cumpărăturile și treburile casnice.

De ce multitasking-ul nu este sănătos: Ce spune știința

Acest stil de viață ascunde riscuri majore pentru creierul nostru. Un studiu realizat de Universitatea din Sussex pe un eșantion de persoane care practicau frecvent multitasking-ul media a scos la iveală detalii surprinzătoare: zona cortexului cingular anterior, responsabilă cu procesarea emoțiilor, prezenta modificări structurale (o densitate mai mică a materiei cenușii). În plus, participanții la studiu raportau niveluri cronice de anxietate și stres.

De asemenea, cercetările efectuate de University of London au demonstrat că suprasolicitarea creierului prin acțiuni simultane poate reduce temporar coeficientul de inteligență (IQ) cu până la 15 puncte în momentele respective. Explicația psihologică este simplă: când încerci să faci mai multe lucruri deodată, atenția ta este fragmentată. Nu ești niciodată cu adevărat ancorat în prezent, deoarece o parte din mintea ta planifică deja pasul următor. Acest mecanism blochează capacitatea de concentrare și epuizează resursele cognitive ale organismului.

Femeile și mitul abilității înnăscute pentru multitasking

Dacă astăzi presiunea de a fi ultra-productivi apasă pe umerii tuturor, din punct de vedere istoric și cultural, această caracteristică a fost atribuită cu precădere femeilor. Încă supraviețuiește stereotipul conform căruia bărbații trebuie să învețe să gestioneze mai multe sarcini, în timp ce femeile s-ar naște cu această abilitate. Această așteptare socială creează o presiune uriașă și nerealistă.

Cele mai afectate sunt mamele, care se simt obligate să jongleze în permanență între un job cu normă întreagă, creșterea copiilor și managementul casei. Chiar și în familiile în care există un partener implicat, o mare parte din încărcătura mentală și organizatorică tinde să cadă tot pe umerii femeilor. Consumul uriaș de energie necesar pentru a menține acest echilibru fragil duce la o stare de oboseală cronică, lipsă de luciditate și epuizare emoțională. Din punct de vedere cognitiv, studiile clinice publicate de Harvard Business Review confirmă că creierul bărbaților și cel al femeilor funcționează la fel: niciunul dintre sexe nu este echipat nativ pentru a fi multitasking.

Atunci când responsabilitățile devin copleșitoare, este esențial ca femeile să poată exprima clar ceea ce simt și ceea ce au nevoie din partea celor din jur. Cultivarea unor relații echilibrate în familie și la locul de muncă pornește de la comunicarea clară a nevoilor emoționale, un pas vital pentru a preveni epuizarea și pentru a sparge cercul vicios al așteptărilor nerealiste.

Cum ne afectează eficiența și percepția asupra vieții

Creierul uman este structurat din punct de vedere evolutiv să se concentreze pe o singură activitate complexă la un moment dat. Când îl forțăm să se împartă în mai multe direcții, devenim mai puțin creativi, suntem predispuși la greșeli, iar rezultatele muncii noastre devin superficiale. Psihologii de la UCLA subliniază că, într-o lume dominată de ecrane și notificări constante, momentele de atenție deplină au devenit o raritate.

Studiile publicate în Journal of Experimental Psychology demonstrează că multitasking-ul ne scade productivitatea. De fiecare dată când trecem de la o acțiune la alta, creierul are nevoie de un timp de reacomodare pentru a „schimba viteza” mentală. Acest efort suplimentar obosește mintea. Mai mult, dacă ne obișnuim creierul cu acest ritm fragmentat, ne pierdem capacitatea de reflecție profundă. La finalul zilei, putem rămâne cu senzația neplăcută că timpul a trecut pe lângă noi fără să ne fi bucurat cu adevărat de nicio experiență.

Cum să ieși din capcana multitasking-ului

Schimbarea acestui obicei nociv necesită exercițiu și pași mărunți, dar este pe complet realizabilă:

• Oprește notificările: Atunci când lucrezi la ceva important, îndepărtează telefonul și închide tab-urile inutile de pe computer.
• Organizează-ți prioritățile: Notează-ți sarcinile într-o listă clară și abordează-le pe rând, una câte una (single-tasking).
• Introdu pauze de deconectare: După perioade de concentrare intensă, acordă-ți câteva minute de repaus total, fără ecrane.
• Învață să spui „nu”: Să refuzi o sarcină suplimentară atunci când ești deja la limită este un act de respect față de propria sănătate mintală.

De multe ori, nevoia compulsivă de a face totul singur sau incapacitatea de a încetini ritmul ascund tipare de anxietate, perfecționism toxic sau frica de a nu dezamăgi. Dacă simți că presiunea zilnică te-a adus în pragul epuizării sau al burnout-ului și îți este greu să îți recapeți liniștea, nu trebuie să parcurgi acest drum singură. Pe platforma terapiepentrubine.ro ai posibilitatea de a intra în legătură cu un psiholog specialist pentru sesiuni de terapie adaptate ritmului tău, într-un mediu sigur și empatic. Pentru mai multe detalii și programări, te invităm să ne contactezi prin formularul dedicat din pagina Programează o ședință cu un psiholog.