Folosirea telefonului mobil în timpul cursurilor poate afecta rezultatele la examene, chiar și atunci când studenții au impresia că înțeleg explicațiile profesorului. Un studiu realizat la Universitatea Rutgers, din Statele Unite, a arătat că utilizarea smartphone-urilor, tabletelor sau laptopurilor pentru activități fără legătură cu lecția poate reduce performanța la evaluările ulterioare cu cel puțin 5%. Mai surprinzător, efectele negative au fost observate inclusiv în rândul studenților care nu foloseau personal dispozitivele în timpul prelegerilor.
Cercetarea evidențiază o diferență importantă între înțelegerea informațiilor pe moment și capacitatea de a le reține pentru o perioadă mai lungă. Atunci când atenția este împărțită între profesor și ecran, dificultățile de învățare nu devin neapărat vizibile imediat, ci pot apărea abia atunci când informațiile trebuie recuperate din memorie, de exemplu la un examen.
Cum afectează telefonul mobil atenția și memoria în timpul cursurilor
Telefonul mobil a devenit un instrument obișnuit în viața elevilor și studenților, fiind folosit atât pentru activități educaționale, cât și pentru comunicare, divertisment și accesarea rețelelor sociale. În timpul unei prelegeri, posibilitatea de a verifica rapid un mesaj sau o notificare poate determina mutarea atenției de la explicațiile profesorului către conținutul afișat pe ecran. Chiar dacă această schimbare pare nesemnificativă, ea poate influența modul în care informațiile sunt prelucrate și păstrate în memorie.
Fenomenul este cunoscut în psihologia cognitivă sub numele de atenție divizată, termen care descrie situațiile în care o persoană încearcă să gestioneze simultan două sau mai multe activități care solicită resurse cognitive. Ascultarea unei explicații și urmărirea unui mesaj pe telefon pot concura pentru aceleași resurse de atenție, mai ales când ambele activități implică procesarea limbajului. În asemenea condiții, unele informații pot fi prelucrate mai superficial, chiar dacă persoana consideră că urmărește în continuare lecția.
Problema nu se reduce însă la numărul de minute petrecute în fața ecranului. Contează și scopul utilizării, momentul în care apare distragerea și activitatea care este întreruptă. Această diferență este relevantă și pentru înțelegerea modului în care folosirea telefonului și experiențele digitale ne influențează viața, dincolo de simpla măsurare a timpului petrecut online.
Studiu pe 118 studenți: cum a fost organizat experimentul
Pentru a investiga efectele dispozitivelor electronice asupra învățării, cercetătorii Arnold L. Glass și Mengxue Kang, de la Universitatea Rutgers, au realizat un experiment direct în sălile de curs. Studiul, publicat online în 2018 în revista științifică Educational Psychology, a implicat 118 studenți înscriși la un curs universitar de psihologie cognitivă. Obiectivul a fost compararea performanței academice în situațiile în care utilizarea dispozitivelor electronice era permisă cu situațiile în care acestea nu puteau fi folosite.
Participanții au frecventat două secțiuni ale aceluiași curs, predate de același profesor, pe parcursul unui semestru universitar. Telefoanele mobile, tabletele și laptopurile au fost interzise la jumătate dintre prelegeri și permise la cealaltă jumătate, potrivit unei organizări experimentale care permitea compararea condițiilor de învățare. Astfel, cercetătorii au putut analiza diferențele de performanță în raport cu accesul la dispozitive, fără să se bazeze exclusiv pe comparația dintre două grupuri complet separate de studenți.
Atunci când dispozitivele erau permise, participanții trebuiau să precizeze dacă le utilizaseră pentru activități fără legătură cu materia predată. Aceste informații au fost colectate prin raportări individuale, ceea ce le-a permis cercetătorilor să distingă între simpla posibilitate de a folosi tehnologia și utilizarea ei efectivă în scopuri neacademice.
Experimentul a urmărit atât rezultatele la testele administrate în timpul prelegerilor, cât și performanța la examenele desfășurate ulterior. Această diferențiere a fost esențială pentru a observa dacă efectele atenției divizate apar imediat sau devin evidente după o perioadă mai lungă.
Studenții au înțeles lecțiile, dar au obținut rezultate mai slabe la examene
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării a fost absența unei diferențe semnificative la testele de înțelegere administrate în timpul cursurilor. Studenții care aveau acces la dispozitive electronice nu au obținut rezultate semnificativ mai slabe la aceste evaluări imediate, comparativ cu situațiile în care folosirea dispozitivelor era interzisă. La prima vedere, acest rezultat ar putea sugera că verificarea telefonului în timpul unei prelegeri nu afectează în mod important înțelegerea explicațiilor.
Diferențele au devenit însă vizibile la examenele susținute ulterior. Atunci când dispozitivele electronice fuseseră permise în timpul predării, rezultatele la examene au fost mai mici cu cel puțin 5% față de condițiile în care acestea nu puteau fi folosite. Cercetătorii au descris această diferență ca fiind echivalentă cu aproximativ o jumătate de punct pe o scară de notare de la 1 la 10.
Rezultatul sugerează că atenția împărțită între profesor și dispozitivul electronic poate afecta mai ales reținerea informațiilor pe termen lung. Un student poate răspunde corect la întrebările adresate imediat după o explicație, dar poate întâmpina dificultăți atunci când trebuie să își amintească aceleași informații după mai mult timp. În acest sens, performanța de moment nu reflectă întotdeauna fidel cât de bine a fost consolidată învățarea.
Este important de precizat că diferența de 5% reprezintă un rezultat observat în condițiile experimentului, nu o regulă aplicabilă fiecărui student. Studiul nu arată că orice persoană care verifică telefonul la curs va pierde automat jumătate de punct la examen, ci evidențiază un efect asupra performanței academice în contextul analizat.
De ce efectele asupra memoriei apar mai târziu
Diferența dintre rezultatele imediate și cele obținute ulterior poate fi înțeleasă prin modul în care funcționează memoria. Pentru ca informațiile prezentate la curs să poată fi utilizate la un examen, ele trebuie să fie prelucrate, învățate și păstrate într-o formă care permite recuperarea lor după un anumit interval. Atenția joacă un rol important în aceste procese, deoarece influențează cantitatea și calitatea informației disponibile pentru învățare.
Atunci când o persoană își împarte atenția între două activități, unele detalii pot primi mai puține resurse cognitive. Într-o prelegere, studentul poate urmări ideea generală și poate răspunde corect la o întrebare imediată, fără să fi prelucrat suficient de profund toate informațiile necesare pentru reamintirea ulterioară. Această posibilitate ajută la explicarea rezultatelor observate de cercetători.
În psihologia cognitivă, reținerea pe termen lung nu este echivalentă cu înțelegerea imediată. Faptul că o explicație pare clară în momentul prezentării nu garantează că informațiile vor putea fi recuperate cu aceeași ușurință după câteva zile sau săptămâni. Cercetarea de la Rutgers evidențiază tocmai această diferență dintre performanța imediată și rezultatele unei evaluări ulterioare.
Studiul nu demonstrează că telefonul împiedică în mod direct fiecare etapă a formării memoriei, dar arată că prezența unor activități digitale neacademice în timpul predării poate avea consecințe care nu sunt surprinse de testele administrate imediat. Pentru cercetători, aceasta reprezintă o observație importantă în înțelegerea relației dintre atenție, învățare și performanța academică.
Telefonul unui coleg poate afecta și rezultatele celor care nu îl folosesc
Experimentul a evidențiat și un efect care depășește utilizarea individuală a dispozitivelor electronice. Studenții care nu folosiseră personal telefonul, tableta sau laptopul în scopuri neacademice au obținut, de asemenea, rezultate mai slabe atunci când dispozitivele erau permise în timpul prelegerilor. Această constatare sugerează că efectele utilizării tehnologiei pot fi resimțite la nivelul întregului mediu de învățare.
Un dispozitiv folosit de o persoană poate deveni o sursă de distragere și pentru cei aflați în apropiere, prin activitatea vizibilă pe ecran sau prin întreruperile asociate utilizării sale. Totuși, studiul nu a demonstrat că fiecare student care nu folosea un dispozitiv a fost distras în mod direct de ecranul unui coleg. Cercetătorii au observat o diferență de performanță asociată condițiilor în care utilizarea dispozitivelor era permisă, fără să stabilească toate mecanismele individuale care au produs-o.
Rezultatul atrage atenția asupra faptului că învățarea nu este întotdeauna o activitate complet izolată. Mediul din sala de curs, comportamentul celorlalți participanți și condițiile în care sunt prezentate informațiile pot influența capacitatea unei persoane de a se concentra. De aceea, gestionarea distragerilor poate fi relevantă nu numai pentru studentul care utilizează telefonul, ci și pentru colegii săi.
De ce multitaskingul poate crea impresia că învățăm eficient
Utilizarea simultană a mai multor surse de informație poate crea impresia că timpul este folosit eficient. Un student poate considera că ascultă profesorul în timp ce răspunde la un mesaj, verifică o notificare sau urmărește un conținut digital, fără să observe o dificultate imediată. Rezultatele experimentului sugerează însă că această impresie nu reflectă neapărat calitatea învățării pe termen lung.
Arnold Glass, profesor de psihologie la Universitatea Rutgers și unul dintre autorii studiului, a explicat că mulți studenți conștiincioși consideră că își pot împărți atenția în timpul cursurilor fără să își afecteze succesul academic. Cercetarea a indicat însă efecte negative asupra rezultatelor la examene și asupra notelor finale, chiar dacă acestea nu erau evidente la testele imediate.
Această diferență este importantă deoarece oamenii își pot evalua capacitatea de concentrare pe baza felului în care se simt în timpul unei activități. Dacă explicațiile profesorului par ușor de urmărit, utilizarea telefonului poate părea lipsită de consecințe. Totuși, performanța la o evaluare ulterioară poate oferi informații diferite despre ceea ce a fost reținut.
Relația dintre atenție și activitatea mentală este complexă și face obiectul mai multor direcții de cercetare. De exemplu, studiile despre numărul gândurilor pe care le avem într-o zi ilustrează interesul cercetătorilor pentru felul în care activitatea cognitivă poate fi observată și măsurată.
Înseamnă că telefoanele și tabletele nu ar trebui folosite niciodată la cursuri?
Rezultatele experimentului nu justifică ideea că orice utilizare a dispozitivelor electronice în educație este dăunătoare. Studiul a investigat în principal efectele folosirii telefoanelor, laptopurilor și tabletelor pentru activități fără legătură cu lecția, într-un context în care studenții trebuiau să urmărească explicațiile profesorului. Utilizarea tehnologiei pentru accesarea materialelor educaționale, luarea notițelor sau participarea la activități didactice reprezintă situații diferite, care nu pot fi evaluate automat prin aceleași concluzii.
De asemenea, cercetarea a fost realizată într-un context universitar specific, cu 118 studenți înscriși la un curs de psihologie cognitivă. Rezultatele nu pot fi generalizate fără rezerve la toate disciplinele, grupele de vârstă sau formele de predare. Efectele pot depinde de tipul activității, de modul în care tehnologia este integrată în lecție și de cerințele cognitive ale sarcinii.
Un aspect important este diferența dintre utilizarea intenționată a tehnologiei pentru învățare și folosirea ei ca sursă de divertisment sau comunicare în timpul unei activități care necesită concentrare. În primul caz, dispozitivul poate face parte din sarcina educațională, în timp ce în al doilea poate concura pentru atenția necesară înțelegerii explicațiilor.
Cum pot studenții să își protejeze atenția în timpul învățării
Rezultatele studiului sugerează că reducerea activităților digitale fără legătură cu lecția poate fi o modalitate utilă de a proteja atenția în timpul cursurilor. Limitarea verificării mesajelor, evitarea navigării pe rețelele sociale în timpul explicațiilor și păstrarea dispozitivelor pentru sarcinile educaționale pot reduce situațiile în care atenția este împărțită între activități concurente. Aceste măsuri nu garantează rezultate mai bune pentru fiecare student, dar sunt compatibile cu mecanismele cognitive investigate de cercetători.
Gestionarea distragerilor este importantă și în alte contexte care presupun concentrare susținută. De exemplu, strategiile de organizare, concentrare și reducere a stresului în timpul muncii de acasă abordează dificultăți similare privind menținerea atenției într-un mediu cu numeroși stimuli.
Pentru cadrele didactice, cercetarea evidențiază importanța explicării efectelor pe care activitățile digitale neacademice le pot avea asupra învățării. O regulă privind folosirea dispozitivelor poate fi mai ușor de înțeles atunci când studenții cunosc diferența dintre rezultatele imediate și capacitatea de a reține informații pentru examenele ulterioare.
Ce ne arată studiul despre învățarea pe termen lung
Cercetarea realizată de Arnold Glass și Mengxue Kang evidențiază un aspect esențial al învățării: performanța imediată nu reflectă întotdeauna ceea ce va rămâne în memorie după o perioadă mai lungă. În experimentul desfășurat la Rutgers, accesul la dispozitive electronice în timpul prelegerilor nu a produs diferențe semnificative la testele de înțelegere administrate pe loc, dar a fost asociat cu rezultate mai slabe la examenele ulterioare. Efectul a fost observat atât în rândul celor care foloseau dispozitivele pentru activități neacademice, cât și în rândul celor care nu le utilizau direct.
Studiul, intitulat Dividing attention in the classroom reduces exam performance, oferă dovezi experimentale privind legătura dintre atenția divizată și performanța academică. Rezultatele au fost prezentate și într-un comunicat oficial al Universității Rutgers, publicat în iulie 2018.
Observația centrală este că efectele distragerii atenției pot deveni vizibile abia atunci când informațiile trebuie recuperate din memoria pe termen lung. Un student poate avea impresia că a urmărit și a înțeles cursul, dar să constate ulterior că nu își amintește suficient de bine ceea ce a învățat. Prin urmare, reducerea distragerilor digitale în timpul predării poate fi relevantă nu doar pentru concentrarea de moment, ci și pentru păstrarea informațiilor necesare la examene.
Leave a Reply