Prea înalți, prea slabi sau prea robusti. Deseori se întâmplă să nu ne plăcem atunci când ne privim în oglindă. Influențați de idealuri estetice de neatins și bombardați de imagini perfecte pe rețelele sociale, ne este tot mai greu să ne acceptăm formele naturale. În timp ce unele curente ne îndeamnă să ne iubim corpul cu orice preț, altele propun o abordare mai temperată. Cert este un singur lucru, demonstrat și de știință: pentru a ne simți bine, avem nevoie de modele diverse, mult mai apropiate de realitatea de zi cu zi.
Măsurile nu mint, dar noi ne mințim
Modul în care ne percepem și ne evaluăm fizicul nu reflectă întotdeauna realitatea. Această discrepanță dintre imaginea mentală și corpul nostru real nu ne afectează neapărat în mod negativ în fiecare secundă, însă devine dureroasă în momentele de confruntare directă – cum ar fi o simplă sesiune de cumpărături.
Să probezi haine și să dai piept cu mărimile standardizate din magazine, confruntându-te în același timp cu stigmatul social asociat anumitor dimensiuni, poate fi o experiență greu de digerat. Mulți oameni aleg în acel moment să se amăgească, cumpărând haine cu o măsură mai mică, chiar dacă abia pot respira când se așază pe scaun. O cercetare realizată de platforma Stileo pe un eșantion de peste 2.500 de persoane arată că 42% dintre bărbați și 45% dintre femei cumpără în mod deliberat haine mai strâmte, sperând că acestea vor funcționa ca o motivație sau ca o „recompensă” pentru momentele în care vor slăbi.
Totuși, refuzul de a ne accepta așa cum suntem în prezent ne face mai mult rău decât bine și rareori aduce rezultatele dorite. Majoritatea celor care au participat la studiu au recunoscut, de altfel, că nu au apucat niciodată să poarte acele haine noi cumpărate ca motivație.
De ce ne este atât de greu să ne plăcem?
Statisticile sunt îngrijorătoare: doar 13% dintre femei și 25% dintre bărbați au sentimente cu adevărat pozitive față de aspectul lor fizic. În schimb, 32% dintre femei și 17% dintre bărbați resimt o stare profundă de nesiguranță și anxietate atunci când trebuie să își cumpere haine.
La rădăcina acestei probleme se află o nemulțumire profundă alimentată istoric de stereotipurile de frumusețe și de presiunea socială. Astăzi, rețelele sociale au amplificat masiv acest fenomen. Dacă în trecut standardele nerealiste erau promovate doar de celebrități și modele din reviste, acum ele sunt prezente zilnic în feed-ul nostru, venind din partea oamenilor obișnuiți sau a influencerilor care folosesc filtre și unghiuri perfecte. În acest context, să te mai placi fără filtre și modificări digitale pare o misiune aproape imposibilă.
Body Positivity vs. Body Neutrality
Ca reacție la această stare de neîmplinire generalizată, mișcarea body positivity a câștigat mult teren, încurajând oamenii să își aprecieze și să își iubească corpul indiferent de formă, greutate sau opțiunile celor din jur. Cu toate acestea, o nouă perspectivă terapeutică, numită body neutrality (neutralitatea corporală), devine tot mai populară.
Susținătorii neutralității corporale consideră că nu ar trebui să ne forțăm să ne iubim corpul cu orice preț și că este absolut firesc să ne dorim uneori să schimbăm anumite aspecte la noi. Această abordare ne îndeamnă să ne acceptăm caracteristicile – atât cele care ne plac, cât și cele care nu ne plac – și să ne mutăm atenția de la felul în care arată corpul nostru către ceea ce poate face el pentru noi (sănătate, mișcare, energie, viață).
În ambele viziuni, scopul este spargerea tiparelor rigide și expunerea la exemple diverse de corpuri. Un studiu realizat de UNSW Sydney confirmă că urmărirea pe rețelele sociale a unor conturi care promovează diversitatea de forme, dimensiuni și abilități îmbunătățește considerabil imaginea de sine în viața reală. Femeile cu vârste între 18 și 25 ani care au vizualizat zilnic conținut incluziv timp de două săptămâni au raportat o scădere semnificativă a nemulțumirii față de propriul corp și au încetat să se mai compare atât de des cu ceilalți. Efectele pozitive s-au menținut chiar și la o lună după încheierea experimentului.
De multe ori, în spatele acestor nemulțumiri fizice se ascunde o nevoie profundă de validare pe care nu știm cum să o verbalizăm. O comunicare clară a nevoilor emoționale în relațiile cu cei din jur ne poate ajuta să ne simțim acceptați și iubiți pentru ceea ce suntem, dincolo de ambalajul fizic.
Vom fi vreodată suficienți?
Fiecare epocă istorică și fiecare cultură își construiește propriile standarde de frumusețe, aflate într-o permanentă dinamică. Ceea ce este considerat ideal astăzi ar fi fost de neconceput acum câteva decenii și poate fi complet neatractiv în cealaltă parte a lumii. Societatea va tinde mereu să îi pună pe un piedestal pe cei care bifează standardul momentului, presându-i pe ceilalți să îi urmeze.
Dincolo de părerile stricte ale societății, cea mai importantă întrebare rămâne: care este părerea noastră sinceră despre propriul corp? Soluția stă în încercarea de a ne pune în valoare calitățile, de a ne accepta micile imperfecțiuni fără să suferim din cauza lor și de a nu ne mai pedepsi corpul purtând haine în care nu putem respira.
Nemulțumirile legate de aspectul fizic și presiunea de a ne încadra în tipare nerealiste pot lăsa urme adânche asupra stimei de sine și a echilibrului nostru psihic. Pe site-ul nostru, oferim posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie menite să te sprijine în procesul de acceptare, reconstrucție a încrederii și gestionare a anxietății corporale. Pentru mai multe detalii și programări, te invităm să ne contactezi prin formularul de contact de pe pagina programează o ședință cu un psiholog.
În concluzie, drumul către o imagine corporală sănătoasă nu cere o iubire forțată și nerealistă, ci o trecere treptată către neutralitate, acceptare de sine și curățarea spațiului digital de standarde toxice care nu ne reprezintă.

Leave a Reply