Infarctul și impactul psihologic: anxietatea și depresia cresc riscul unui alt eveniment cardiac. Aproape jumătate dintre persoanele care au trecut printr-un infarct dezvoltă anxietate și depresie.

Jumătate dintre pacienții care au suferit un infarct dezvoltă anxietate și depresie: riscul de recidivă crește dacă nu se tratează

Datele sunt clare. Chiar dacă sunt estimări, ele evidențiază o problemă semnificativă care necesită corecție. Între 33% și 50% dintre persoanele care au trecut printr-un infarct se confruntă cu anxietate, depresie, stres și alte probleme psihologice. Aceste condiții pot afecta grav sănătatea, nu doar psihologică. Persoanele care prezintă disconfort psihologic asociat ischemiei cardiace până la un an după un infarct au un risc cu 1,5 ori mai mare de a suferi un alt eveniment cardiac.

Cu alte cuvinte, după un infarct nu trebuie tratate doar consecințele ischemiei asupra inimii, prin terapii personalizate. Este necesară o atenție deosebită și asupra bunăstării psihologice. În plus, specialiștii trebuie să înțeleagă gravitatea acestei situații și să implementeze, pe cât posibil, programe de reabilitare țintite. Studiile arată că intervențiile de sprijin pentru pacienții cu disconfort psihologic, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, medicamentele și strategiile minte-corp, precum yoga și meditația, îmbunătățesc starea emoțională și reduc stresul. Aceste recomandări au fost subliniate de experții American Heart Association într-o declarație publicată în revista Circulation.

Depresia ca factor de risc

“Disconfortul psihologic după un infarct este destul de frecvent, dar adesea nu este recunoscut”, explică Glenn N. Levine, profesor la Baylor College of Medicine din Houston. “Ne concentrăm adesea pe aspectele fizice ale bolilor de inimă, dar sănătatea psihologică este strâns legată de sănătatea fizică, așadar, după un infarct, recuperarea emoțională este la fel de importantă.”

Astfel, depresia trebuie considerată un factor de risc cardiovascular suplimentar, care trebuie evaluat cu atenție în perioada post-infarct. Conform studiilor, aproximativ 1 din 3 supraviețuitori ai unui infarct (33%) dezvoltă depresie anual, comparativ cu mai puțin de 1 din 10 adulți (8,4%) în populația generală din SUA. De asemenea, anxietatea și stresul pot afecta până la 50% dintre pacienți în timpul spitalizării și pot persista în 20-30% dintre cazuri luni de zile după externare. Cel mai expuse sunt persoanele care trăiesc singure, femeile necăsătorite, cele fără loc de muncă sau imigrantele, precum și cei cu alte boli cronice sau probleme psihologice anterioare.

Cât de mult influențează psihicul inima

Depresia, anxietatea, stresul psihosocial și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) după un infarct sunt asociate cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiace și deces comparativ cu pacienții care nu prezintă aceste condiții. Studiile arată, de exemplu, că persoanele cu anxietate post-infarct au un risc de 1,3 ori mai mare de a suferi un alt infarct sau deces. Mai mult, depresia și PTSD după infarct dublează riscul de evenimente cardiovasculare recurente sau mortalitate.

După un infarct, inima suferă și se produce inflamație, care poate provoca dezechilibre hormonale și modificări ale chimiei cerebrale, contribuind la simptomele psihologice. Stresul acut poate determina vasoconstricția coronarienelor, reducerea fluxului sanguin și apariția aritmiilor. Stresul cronic ridică tensiunea arterială și favorizează inflamația, agravant situația.

La ce să fii atent

Frica sau problemele de somn pot fi normale după un infarct, dar dacă acestea persistă sub forma tristeții, disperării, îngrijorării excesive sau a comportamentelor de evitare, ele pot semnala depresie clinică, anxietate sau PTSD. Disconfortul psihologic poate afecta și obiceiurile sănătoase de viață, influențând recuperarea fizică și fiziologică.

Ce cauzează depresia după un infarct

Există dovezi clare că depresia post-infarct este asociată cu somn de calitate slabă, alimentație nesănătoasă, lipsa activității fizice și fumat, factori care cresc riscul de noi evenimente cardiace. Supraviețuitorii cu disconfort psihologic pot deveni social izolați, pot să nu urmeze tratamentul medicamentos prescris sau să evite participarea la programele de reabilitare cardiacă. Așa cum subliniază Levine, măsuri specifice sunt esențiale: “Sprijinirea pacienților și direcționarea lor către un centru de sănătate mintală poate avea un impact pozitiv asupra stării psihologice a pacientului și a familiei.”

Acțiuni asupra psihicului și stilului de viață

Există numeroase opțiuni pentru a ajuta supraviețuitorii unui infarct cu disconfort psihologic să își îmbunătățească sănătatea mentală, bunăstarea emoțională și calitatea vieții. Tratamentele bazate pe dovezi includ terapia cognitiv-comportamentală, medicamentele, strategiile de reducere a stresului bazate pe mindfulness și modificări ale stilului de viață, precum exercițiile fizice regulate și un somn mai bun. Este esențial ca servicii și programe de reabilitare cardiacă să fie disponibile pentru o abordare personalizată, de la caz la caz.

Pentru mai multe informații despre cum să comunici clar nevoile emoționale după un infarct, poți accesa acest articol dedicat comunicării emoționale.

Site-ul nostru oferă posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați prin formularul de programare a unei ședințe cu un psiholog.