Pandemie, vaccinuri, rasism, homofobie, violență de gen: subiecte sensibile care scot la suprafață acel „leu de la tastatură” de serviciu, cel care le știe pe toate, inclusiv lucrurile pe care „autoritățile ni le ascund”. Ce facem în această situație? Instinctul ne îndeamnă să îi răspundem pe măsură, însă s-ar putea ca alimentarea unui climat plin de furie să nu ne facă deloc bine.
Iată o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu toții, sau cel puțin toți cei care folosim rețelele sociale, măcar pentru a înțelege dacă ne protejăm cu adevărat sănătatea mintală: răspundem sau nu la comentariile provocatoare, acele așa-numite comentarii „trigger”? Și dacă da, cum o facem?
Mai întâi, ce este un comentariu provocator? Este acea replică acidă care apare la momentul cel mai nepotrivit, extrem de enervantă, scrisă parcă special pentru a ne călca pe nervi. Inițial, ne-am gândit să includem aici o galerie de capturi de ecran cu mesaje deranjante primite pe contul nostru de Instagram, dar am realizat că nu ar fi fost o abordare echilibrată. Fiecare dintre noi reacționează la stimuli diferiți și nu am vrut să stabilim noi o graniță universală.
Totuși, există câteva adevăruri obiective. De exemplu, adăugarea acelei emoticoane care râde cu lacrimi în subsolul unei postări serioase – în care cineva își povestește o traumă personală sau reclamă o neregulă publică – reprezintă o formă de violență psihologică. Întotdeauna. Nu se râde de suferința, furia, descurajarea sau frica altcuiva, chiar dacă subiectul ni se pare o absurditate.
Regula de aur pe internet: Nu hrăni trolul
Pornind de la premisa că ar trebui să aplicăm mereu filtrul „dacă nu este necesar, util sau amabil, mai bine nu o face”, haideți să vorbim despre mesajele care ne sunt adresate direct. Despre acele persoane care aleg să ignore această regulă și vin să comenteze pe profilul sau în feed-ul nostru. De cele mai multe ori, în spatele acestor acțiuni se află un „trol”: utilizatori fără activitate reală, ascunși în spatele unor profile fără fotografii și fără urmăritori, care folosesc internetul doar pentru a hărțui și a provoca.
În acest caz, soluția este clasică și eficientă: „don’t feed the troll” (nu hrăni trolul) și va pleca în altă parte. În peisajul digital actual, am văzut tone de troli, hateri și „experți” în toate domeniile. Teoriile conspirației și dezinformarea reprezintă terenul ideal pe care se construiesc orgolii uriașe. Acești oameni pretind că știu totul, inclusiv secretele bine păzite, pentru că „așa scrie pe internet”.
Haterii și impactul cyberbullying-ului asupra stimei de sine
Nu ne referim exclusiv la ei, deoarece un „hater” este o persoană care critică și jignește sistematic cu scopul clar de a demola o anumită persoană pe care a luat-o în vizor. Totuși, haterii intră în aceeași categorie, iar reacțiile lor negative sunt extrem de provocatoare și apar punctual sub aproape orice postare.
Un astfel de comportament este o formă directă de cyberbullying (hărțuire cibernetică). El declanșează stări de furie, durere și confuzie, determinând victima să își pună la îndoială propria valoare și comportamentul. Uneori, o replică tăioasă poate funcționa ca o supapă de descărcare și ne oferă iluzia că recâștigăm controlul asupra situației și asupra propriei persoane. Dar oare ne face bine pe termen lung? Probabil că nu.
Gestionarea interacțiunii cu un hater nu diferă de confruntarea cu un agresor din viața reală. Cel mai bun mod de acțiune este ignorarea completă și blocarea contului, deoarece acești oameni își extrag energia din reacțiile noastre, exact ca trolii. Pentru a ne proteja echilibrul psihic, idealul este să nu reacționăm și să apelăm cu încredere la opțiunea de „block”.
Când argumentele logice devin epuizante
Desigur, cu cât avem poziții mai ferme pe teme culturale și sociale, cu atât devenim mai expuși în fața comentariilor agresive. Subiecte precum egalitatea de gen, combaterea rasismului sau a homofobiei nu ar trebui să dezbine societatea, dar o fac. Asistăm adesea la momente în care până și argumentele științifice sau realitățile categoriilor marginalizate sunt luate în derâdere.
Comentarii de tipul „Nu am nimic cu ei, dar să facă asta la ei acasă” nu au nicio logică reală. Din punct de vedere tehnic, am putea să răspundem calm, explicând pentru a milioana oară mecanismele din spatele discriminării. Însă această răbdare infinită nu este mereu accesibilă firii umane.
Se ajunge într-un punct de epuizare în care devine extrem de dificil să repeți aceleași concepte simple unor oameni care refuză să le asimileze. Prejudecățile și privilegiile îi împiedică să dea dovadă de empatie și să se pună în locul celor care se confruntă zilnic cu discriminarea. Iar adevărul este că, uneori, pur și simplu simțim că nu mai putem.
Cum gestionăm corect comentariile provocatoare?
Să intri într-o dezbatere cu o persoană care lasă comentarii trigger înseamnă, în majoritatea cazurilor, o pierdere inutilă de timp. Acea persoană nu își va schimba opinia, ci se va bucura de spațiul psihologic și digital pe care a reușit să îl invadeze. Pe de altă parte, a lăsa un comentariu violent sau plin de ură nesancționat înseamnă a le permite și altor utilizatori să îl citească și, eventual, să se lase contaminați de agresivitate și ignoranță.
Unele curente bazate pe mindfulness și ecologie mintală susțin că ura se combate prin bunătate. Prin urmare, dacă avem timp și energie disponibilă, am putea încerca să răspundem cu blândețe, încercând să corectăm lacunele culturale sau rănile emoționale ale interlocutorului nostru.
Totuși, realitatea ne arată că nu avem datoria de a fi educatorii de serviciu ai internetului. Răspunsul la agresivitate nu trebuie să fie o povară pe umerii noștri, mai ales când prioritizăm protejarea resurselor noastre interne. Atunci când ne confruntăm cu atacuri repetate, este esențial să apelăm la o comunicare clară a nevoilor emoționale și a limitelor noastre personale, refuzând să ne consumăm energia în interacțiuni toxice. Rețelele sociale ne pun la dispoziție instrumente excelente de filtrare, raportare și blocare – și este deplin justificat să le folosim pentru a ne menține pacea interioară.
Gestionarea interacțiunilor toxice din mediul online și protejarea spațiului personal pot deveni surse majore de stres și epuizare emoțională în viața de zi cu zi. Dacă simți că agresivitatea de pe rețelele sociale, anxietatea sau dificultatea de a stabili limite sănătoase îți afectează liniștea și stima de sine, echipa noastră este aici pentru a te sprijini. Pe site-ul nostru ai posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie adaptate nevoilor tale, oferindu-ți un spațiu sigur în care să îți redobândești echilibrul. Pentru mai multe detalii și programări, te rugăm să ne contactezi prin formularul din pagina Programează o ședință cu un psiholog.
Leave a Reply