Putem răspunde la întrebări în timp ce visăm, fără să ne trezim? Un studiu publicat în revista științifică Current Biology a demonstrat că, în anumite condiții, oamenii pot percepe întrebări transmise din exterior și pot oferi răspunsuri în timpul somnului REM. Unii dintre participanții la experiment au reușit chiar să rezolve calcule matematice simple, folosind mișcările ochilor pentru a comunica cu cercetătorii.
Descoperirea contrazice ideea că, atunci când visăm, creierul este complet izolat de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Deși percepția mediului exterior este modificată în timpul somnului, anumite informații pot continua să fie procesate, iar unele persoane pot răspunde în mod intenționat fără să se trezească.
Experimentul a fost realizat de patru echipe independente de cercetare, care au studiat în total 36 de persoane. Rezultatele au deschis o direcție interesantă pentru neuroștiință: posibilitatea de a comunica în timp real cu o persoană care visează, în loc să analizăm exclusiv ceea ce își amintește după trezire.
Putem răspunde la întrebări în timp ce visăm?
Da, însă nu în orice condiții și nu în cazul tuturor persoanelor. Cercetarea publicată în 2021 de Karen Konkoly și colaboratorii săi a arătat că anumite persoane aflate în somnul REM pot recepționa întrebări, le pot înțelege și pot transmite răspunsuri prin semnale corporale stabilite în prealabil.
Cercetătorii au documentat 29 de răspunsuri corecte, provenite de la șase dintre cei 36 de participanți. Acest rezultat demonstrează că fenomenul este posibil, dar arată și că obținerea unor răspunsuri în timpul somnului nu este simplă sau garantată.
Experimentele au fost realizate în special în timpul viselor lucide, adică al acelor vise în care persoana își dă seama că visează. Această particularitate le-a permis unor participanți să recunoască instrucțiunile cercetătorilor și să utilizeze în mod deliberat mișcările ochilor sau ale mușchilor faciali pentru a răspunde.
Nu a fost vorba despre conversații verbale obișnuite. Participanții dormeau în continuare, iar comunicarea se desfășura prin semnale fiziologice care puteau fi înregistrate și interpretate de echipele de cercetare.
Ce sunt visele lucide și cum diferă de visele obișnuite?
Un vis lucid este un vis în care persoana conștientizează, în timp ce visează, că experiența respectivă nu are loc în realitatea exterioară. Această conștientizare poate apărea spontan, fără ca persoana să se trezească, și poate fi însoțită uneori de capacitatea de a influența anumite elemente ale visului.
Visele lucide sunt asociate frecvent cu somnul REM, etapa somnului caracterizată prin mișcări oculare rapide și o activitate cerebrală complexă. În această etapă apar numeroase vise intense și elaborate, deși experiențele onirice nu sunt limitate exclusiv la somnul REM.
Într-un vis obișnuit, persoana acceptă adesea evenimentele neobișnuite ale poveștii fără să își dea seama că visează. În schimb, într-un vis lucid, poate exista un anumit nivel de conștientizare a propriei stări, chiar dacă persoana rămâne adormită.
A fi conștient că visezi nu înseamnă că ești treaz. Tocmai această diferență a făcut posibil experimentul: participanții puteau recunoaște anumite informații și transmite semnale în timp ce înregistrările fiziologice confirmau că se aflau în somnul REM.
Cum a fost realizat studiul despre comunicarea în timpul somnului REM?
Studiul intitulat Real-time dialogue between experimenters and dreamers during REM sleep a fost publicat online la 18 februarie 2021 în Current Biology. Cercetarea a reunit rezultatele obținute de patru echipe din Statele Unite, Germania, Franța și Țările de Jos, fiecare folosind metode experimentale adaptate participanților și condițiilor de laborator.
În total, au participat 36 de persoane cu niveluri diferite de experiență în visarea lucidă. Unele aveau deja numeroase astfel de experiențe, altele fuseseră instruite să încerce să recunoască faptul că visează, iar printre participanți s-a aflat și o persoană cu narcolepsie, care avea frecvent vise lucide.
Cercetătorii au utilizat înregistrări fiziologice pentru a verifica stadiul somnului și pentru a identifica răspunsurile. Participanții au fost instruiți înainte de culcare să recunoască anumite tipuri de întrebări și să ofere răspunsuri folosind modele prestabilite de mișcări oculare sau contracții ale mușchilor faciali.
Această pregătire era esențială, deoarece în timpul somnului REM musculatura corpului prezintă o reducere accentuată a tonusului. Cu toate acestea, anumite mișcări ale ochilor și contracții ale unor mușchi faciali pot fi înregistrate, ceea ce le-a oferit cercetătorilor o modalitate de comunicare.
Ce întrebări au primit participanții în timp ce dormeau?
Experimentele au inclus sarcini relativ simple, alese astfel încât răspunsurile să poată fi verificate obiectiv. Unele persoane au primit întrebări matematice, altele au avut de răspuns prin „da” sau „nu”, iar în anumite condiții au fost prezentate diferite tipuri de stimuli senzoriali.
De exemplu, un participant putea primi o operație precum „8 minus 6” și trebuia să comunice rezultatul printr-un număr corespunzător de mișcări ale ochilor. În alte experimente, persoanele care visau trebuiau să recunoască informații transmise prin sunete, lumină sau stimuli tactili.
Metodele difereau între laboratoare. Cercetătorii americani au folosit, printre altele, întrebări matematice transmise verbal, în timp ce echipa germană a utilizat și combinații de sunete și semnale luminoase pentru formularea unor operații aritmetice.
În Franța, participanții au fost studiați și prin sarcini care implicau întrebări cu răspuns afirmativ sau negativ și discriminarea unor stimuli senzoriali. Diversitatea procedurilor a fost importantă deoarece a permis verificarea fenomenului în condiții experimentale diferite.
Cum puteau oamenii să răspundă fără să se trezească?
Participanții nu trebuiau să vorbească sau să se ridice din pat. Înaintea experimentelor, învățaseră să folosească anumite semnale fiziologice pentru a transmite informații, iar cercetătorii puteau recunoaște aceste semnale în înregistrările realizate în timpul somnului.
În cazul răspunsurilor prin mișcări oculare, participantul își deplasa ochii într-o succesiune convenită anterior. Pentru alte tipuri de răspunsuri erau utilizate contracții selective ale mușchilor faciali, detectate cu ajutorul aparaturii de monitorizare.
Înregistrările au fost analizate pentru a verifica dacă semnalele apăreau după transmiterea unei întrebări și dacă reprezentau răspunsul corect. Cercetătorii au urmărit și excluderea situațiilor în care mișcările ar fi putut fi involuntare sau interpretate greșit.
Astfel, comunicarea era bidirecțională: experimentatorul transmitea o informație către persoana adormită, iar aceasta putea furniza un răspuns observabil. Spre deosebire de povestirea unui vis după trezire, acest schimb se desfășura în timp real.
Ce au demonstrat rezultatele obținute de cele patru echipe?
Cercetătorii au înregistrat 29 de răspunsuri corecte, oferite de șase participanți. Au existat și răspunsuri greșite, semnale ambigue și numeroase încercări în care nu a fost obținut niciun răspuns, ceea ce arată că fenomenul nu apare constant.
Importanța rezultatelor nu constă în proporția mare a răspunsurilor, ci în demonstrarea faptului că un schimb de informații este posibil în timpul somnului REM. Observații compatibile au fost obținute independent în cele patru laboratoare, prin proceduri diferite.
Studiul a arătat că anumite persoane pot primi informații noi, le pot prelucra și pot formula un răspuns fără să treacă în starea de veghe. Totuși, această capacitate a fost demonstrată în condiții experimentale specifice, nu ca o caracteristică generală a somnului uman.
Autorii au numit fenomenul visare interactivă, subliniind posibilitatea de a investiga experiențele onirice chiar în momentul în care acestea se desfășoară. Rezultatele au extins astfel metodele disponibile pentru studiul viselor și al conștiinței în timpul somnului.
Putem face calcule matematice în timpul somnului?
Experimentul a demonstrat că anumite persoane pot efectua operații aritmetice simple în timpul unui vis lucid. Pentru a răspunde corect, participanții trebuiau să perceapă întrebarea, să mențină temporar informațiile relevante și să calculeze rezultatul.
Acest proces implică ceea ce psihologii numesc memorie de lucru, adică abilitatea de a păstra și utiliza informații pentru o perioadă scurtă în vederea realizării unei sarcini. De exemplu, când calculăm mental o diferență între două numere, avem nevoie să menținem acele numere suficient timp pentru a obține răspunsul.
În cercetarea din Current Biology, unele persoane au reușit să folosească aceste procese în timpul somnului REM. Descoperirea indică faptul că anumite operații cognitive pot rămâne disponibile în această etapă, chiar dacă funcționarea lor diferă de cea din starea de veghe.
Rezultatele nu înseamnă însă că oamenii pot rezolva orice problemă matematică în timp ce visează. Studiul a testat operații simple, iar performanțele au fost limitate la un număr redus de răspunsuri corecte.
Ce se întâmplă cu stimulii din lumea reală atunci când visăm?
Somnul nu implică întreruperea completă a procesării informațiilor provenite din mediul exterior. Creierul poate continua să reacționeze la anumite sunete, atingeri sau modificări ale luminii, chiar dacă persoana nu devine conștientă de toate aceste informații.
În experiment, cercetătorii au demonstrat că unele persoane aflate în vise lucide puteau recunoaște stimuli senzoriali și puteau transmite răspunsuri adecvate. Acest lucru a arătat că informațiile din mediul real pot influența procese cognitive care au loc în timpul visării.
Uneori, participanții au relatat după trezire că întrebările cercetătorilor fuseseră integrate în povestea visului. De exemplu, o informație transmisă verbal putea fi percepută ca venind de la un radio sau de la un personaj prezent în experiența onirică.
Alteori, stimulii erau percepuți ca venind din afara visului, fără să fie integrați într-un element al poveștii. Aceste diferențe sugerează că relația dintre experiența onirică și informațiile din mediul exterior poate varia de la o situație la alta.
De ce este important să studiem visele înainte ca oamenii să se trezească?
Una dintre dificultățile cercetării viselor este faptul că majoritatea informațiilor provin din relatările oferite după trezire. Aceste relatări pot fi incomplete, deoarece oamenii uită frecvent anumite elemente ale viselor sau reconstruiesc experiența în momentul în care încearcă să o povestească.
Mai mult, trecerea de la somn la starea de veghe poate modifica felul în care experiența este reținută și descrisă. O persoană poate avea impresia că își amintește cu exactitate un eveniment oniric, deși unele detalii diferă de ceea ce s-a întâmplat în timpul experimentului.
Cercetătorii au observat asemenea diferențe și în studiul despre visele interactive. În anumite situații, participanții au descris după trezire o operație matematică diferită de cea transmisă efectiv, chiar dacă răspunsul înregistrat în timpul somnului fusese corect.
Comunicarea în timp real oferă astfel un avantaj metodologic important. În loc să depindă exclusiv de memorie, cercetătorii pot adresa întrebări în timpul visului și pot compara răspunsurile cu înregistrările fiziologice obținute în același moment.
Cine sunt cercetătorii care au studiat visele interactive?
Studiul a fost realizat prin colaborarea unor echipe de cercetare din Germania, Statele Unite, Franța și Țările de Jos. Printre autorii principali se numără Karen Konkoly și Ken Paller, alături de Kristoffer Appel, Emma Chabani și alți specialiști în somn și neuroștiință.
Ken Paller, cercetător cunoscut pentru studiile sale despre memorie și somn, a explicat că participanții aflați în vise lucide puteau înțelege întrebările experimentatorilor, utiliza memoria de lucru și transmite răspunsuri. Această observație este importantă pentru că evidențiază persistența anumitor funcții cognitive în timpul somnului.
Karen Konkoly a subliniat importanța combinării rezultatelor provenite de la laboratoare independente. Utilizarea unor metode diferite a permis verificarea fenomenului în mai multe condiții și a redus dependența concluziilor de particularitățile unui singur experiment.
Cercetarea s-a bazat și pe direcții experimentale dezvoltate anterior, inclusiv pe studii privind semnalizarea voluntară în visele lucide. Prin urmare, rezultatele din 2021 reprezintă o extindere importantă a cercetării acestui fenomen, nu începutul absolut al studiilor despre comunicarea în timpul viselor.
Ce ne spune experimentul despre conștiința din timpul somnului?
Conștiința nu este prezentă în aceeași formă în toate etapele somnului. Deși răspunsurile la mediul exterior sunt reduse, activitatea cerebrală continuă, iar în timpul viselor pot apărea experiențe subiective elaborate.
Visele lucide sunt deosebit de interesante deoarece includ conștientizarea faptului că persoana visează. Studiul din Current Biology a demonstrat că, în anumite condiții, această conștientizare poate coexista cu prelucrarea informațiilor transmise din exterior.
Rezultatele nu permit însă concluzia că persoanele care visează au aceeași capacitate de atenție, memorie și raționament ca în timpul zilei. Mai degrabă, ele arată că granița dintre somn și veghe este mai complexă decât o separare completă între activitate mentală și absența acesteia.
Prin observarea răspunsurilor din timpul somnului, cercetătorii pot investiga mai precis ce tipuri de informații sunt accesibile conștiinței și cum se modifică acestea în diferite stări ale organismului.
Ce legătură există între vise, somn și memorie?
Somnul participă la numeroase procese importante pentru funcționarea creierului, inclusiv la unele mecanisme implicate în consolidarea memoriei. Relația dintre diferitele etape ale somnului și tipurile de informații învățate este complexă și continuă să fie investigată.
Studiul despre visele interactive nu a demonstrat că putem învăța eficient informații noi în timpul somnului REM sau că rezolvarea unor calcule în vis îmbunătățește memoria. El a arătat însă că anumite procese de percepție, menținere temporară a informațiilor și formulare a răspunsurilor pot funcționa în timpul acestei etape.
Descoperirea poate contribui la dezvoltarea unor experimente viitoare despre relația dintre somn și memorie. Cercetătorii ar putea utiliza comunicarea bidirecțională pentru a verifica ce informații sunt accesibile unei persoane în timpul unui vis și cum sunt acestea influențate de experiențele anterioare.
Este importantă diferențierea dintre memoria de lucru, utilizată pentru rezolvarea unei sarcini imediate, și consolidarea memoriei, procesul prin care unele informații sunt stabilizate și integrate în sistemele de memorie de lungă durată. Cele două procese sunt legate de funcționarea creierului, dar nu reprezintă același fenomen.
Pot visele interactive să schimbe modul în care este cercetat somnul?
Posibilitatea de a obține răspunsuri în timpul visării poate oferi cercetătorilor o metodă nouă pentru investigarea unor experiențe greu de observat direct. În mod obișnuit, studiile despre vise depind în mare măsură de ceea ce participanții își amintesc după trezire, însă comunicarea bidirecțională permite adresarea unor întrebări în timp real.
În viitor, asemenea experimente ar putea contribui la analiza percepției timpului în vis, a modului în care sunt integrate informațiile senzoriale sau a diferențelor dintre funcțiile cognitive din somn și cele din starea de veghe. Aceste aplicații reprezintă direcții de cercetare, nu metode deja validate pentru utilizare clinică obișnuită.
Există și limitări importante. Visele lucide nu pot fi provocate în mod fiabil la toate persoanele, răspunsurile corecte au fost relativ rare, iar procedurile experimentale au necesitat pregătire și echipamente de monitorizare a somnului.
Din aceste motive, rezultatele nu justifică ideea că oamenii ar putea purta conversații normale în timpul nopții sau că tehnica ar permite controlul viselor altor persoane. Cercetarea demonstrează o posibilitate biologică precisă, în condiții controlate.
Ce am aflat despre capacitatea creierului de a comunica în timp ce visăm?
Studiul realizat de cele patru laboratoare a arătat că somnul REM nu exclude complet recepționarea informațiilor și formularea unor răspunsuri intenționate. În anumite vise lucide, participanții au putut percepe întrebări, efectua calcule simple și comunica prin mișcări oculare sau contracții faciale, fără să se trezească.
Cele 29 de răspunsuri corecte obținute de la șase participanți reprezintă o demonstrație experimentală a visării interactive, dar nu o dovadă că acest tip de comunicare este frecvent sau ușor de realizat. Importanța descoperirii constă în posibilitatea de a investiga experiențele onirice chiar în momentul producerii lor.
Creierul nu întrerupe complet legătura cu lumea exterioară atunci când visăm, iar anumite informații pot fi prelucrate și utilizate pentru formularea unui răspuns. Înțelegerea condițiilor în care acest lucru este posibil poate ajuta cercetătorii să exploreze mai aprofundat relația dintre somn, conștiință și memorie.
Detaliile experimentului și rezultatele celor patru echipe pot fi consultate în studiul științific Real-time dialogue between experimenters and dreamers during REM sleep, publicat în revista Current Biology.
Leave a Reply