Persoanele care petrec mai mult timp folosind activ smartphone-ul tind să prefere mai frecvent recompense mici, disponibile imediat, în locul unor beneficii mai mari pentru care trebuie să aștepte. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de cercetători de la Freie Universität Berlin și publicat în revista științifică PLOS ONE. Asocierea a fost deosebit de relevantă în cazul utilizării rețelelor sociale și a jocurilor pe telefon, două categorii de aplicații care oferă frecvent satisfacții rapide.
Descoperirea ridică o întrebare importantă despre relația dintre tehnologie și comportamentul nostru: folosirea frecventă a telefonului ne influențează răbdarea sau persoanele care preferă recompensele imediate sunt, de la început, mai atrase de anumite aplicații? Cercetarea nu poate stabili direcția acestei relații, însă arată că timpul petrecut pe smartphone și modul în care evaluăm beneficiile viitoare pot fi asociate. Rezultatele sunt relevante pentru înțelegerea autocontrolului, a obiceiurilor digitale și a deciziilor cotidiene.
Ce legătură există între folosirea telefonului și impulsivitate?
Impulsivitatea este un concept psihologic complex, care poate include dificultatea de a amâna o recompensă, tendința de a acționa rapid sau capacitatea redusă de a inhiba anumite reacții. În studiul german, cercetătorii s-au concentrat în special asupra preferinței pentru beneficii imediate, chiar și atunci când amânarea ar fi adus un câștig mai mare. Această tendință reprezintă o componentă a deciziilor impulsive, dar nu descrie singură toate formele de impulsivitate.
De exemplu, o persoană poate prefera o sumă mai mică de bani disponibilă astăzi în locul unei sume mai mari pe care ar primi-o peste câteva săptămâni. Alegerea poate reflecta faptul că recompensa viitoare își pierde din valoarea subiectivă pe măsură ce crește timpul de așteptare. Cercetătorii au investigat dacă această tendință este asociată cu utilizarea efectivă a telefonului și, mai ales, cu timpul petrecut în anumite aplicații.
Rezultatele au indicat că participanții care foloseau mai mult smartphone-ul aveau, în medie, o probabilitate mai mică de a alege recompensele mai mari, dar amânate. Totuși, studiul nu demonstrează că telefonul produce impulsivitate, deoarece a măsurat relația dintre variabile la un anumit moment, fără să urmărească schimbările cauzate de utilizarea dispozitivului.
Ce au descoperit cercetătorii în studiul publicat în PLOS ONE?
Cercetarea a fost realizată de Tim Schulz van Endert și Peter N. C. Mohr, specialiști afiliați Freie Universität Berlin, și a fost publicată la 18 noiembrie 2020. Studiul, intitulat „Likes and impulsivity: Investigating the relationship between actual smartphone use and delay discounting”, a urmărit relația dintre utilizarea reală a telefonului și modul în care participanții luau decizii privind recompensele imediate sau viitoare. Autorii au evaluat și autocontrolul, sensibilitatea la recompense și tendința de a lua în considerare consecințele pe termen lung.
La cercetare au participat 101 persoane care dețineau smartphone-uri iPhone, ceea ce a permis colectarea datelor înregistrate automat de dispozitive. Spre deosebire de multe cercetări anterioare, bazate în principal pe întrebări despre timpul petrecut online, acest studiu a utilizat informații concrete despre durata folosirii aplicațiilor. Astfel, autorii au putut compara comportamentul digital măsurat cu răspunsurile la testele psihologice.
Analizele au identificat o asociere între timpul net de utilizare activă a telefonului și preferința pentru recompense mai mici, dar imediate. De asemenea, două categorii de aplicații au avut o contribuție predictivă semnificativă: rețelele sociale și jocurile. Aceste rezultate sugerează că nu numai durata utilizării poate fi relevantă, ci și activitățile desfășurate prin intermediul dispozitivului.
Studiul complet poate fi consultat în revista PLOS ONE, sub titlul „Likes and impulsivity”. Cercetătorii au subliniat că rezultatele sunt corelaționale și că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă utilizarea telefonului modifică în timp procesul decizional.
Ce înseamnă să preferi o recompensă imediată în locul uneia mai mari?
În psihologie și în economia comportamentală, tendința de a reduce valoarea unei recompense pe măsură ce momentul primirii ei este mai îndepărtat poartă numele de delay discounting, tradus prin devalorizarea recompenselor amânate. Cu cât o persoană devalorizează mai puternic beneficiile viitoare, cu atât poate deveni mai atractivă o recompensă mai mică, dar disponibilă imediat. Acest proces este investigat frecvent prin sarcini în care participanții trebuie să aleagă între două câștiguri oferite la momente diferite.
De exemplu, cineva ar putea prefera să primească 50 de euro astăzi în locul a 55 de euro peste o săptămână. Pentru o altă persoană, așteptarea ar putea părea justificată, deoarece valoarea recompensei viitoare este mai mare. Diferența dintre aceste alegeri poate oferi informații despre modul în care fiecare participant evaluează timpul și beneficiile viitoare.
Totuși, alegerea unei recompense imediate nu este întotdeauna irațională. Dacă persoana are nevoie urgentă de bani sau există incertitudini privind primirea câștigului viitor, preferința pentru suma disponibilă imediat poate avea explicații practice. În cercetările psihologice, asemenea alegeri sunt evaluate în condiții standardizate pentru a evidenția tipare generale, fără a presupune că fiecare decizie rapidă indică o problemă de autocontrol.
Cum au fost măsurate timpul pe telefon și capacitatea de autocontrol?
Participanții au oferit acces cercetătorilor la statisticile de utilizare înregistrate prin funcția Screen Time a dispozitivelor iPhone. Aceasta furniza informații despre durata folosirii aplicațiilor, în general pentru ultimele șapte până la zece zile, în funcție de versiunea sistemului de operare. Cercetătorii au grupat aplicațiile în categorii și au calculat timpul mediu zilnic de utilizare activă.
Pentru evaluarea deciziilor privind recompensele, participanții au completat un instrument psihologic cunoscut sub numele de Monetary Choice Questionnaire. Acesta prezintă alegeri între câștiguri monetare mai mici, disponibile imediat, și câștiguri mai mari, dar amânate. În plus, au fost folosite chestionare pentru evaluarea autocontrolului, a sensibilității la recompense și a atenției acordate consecințelor viitoare.
Prin combinarea acestor informații, autorii au putut analiza dacă persoanele care foloseau mai mult anumite categorii de aplicații manifestau și o preferință mai puternică pentru recompense imediate. Metoda a permis o evaluare mai precisă a timpului petrecut pe telefon decât estimările retrospective, dar a rămas o cercetare observațională. Prin urmare, nu a fost testat experimental efectul reducerii sau creșterii timpului de utilizare asupra impulsivității.
De ce rețelele sociale și jocurile au avut un rol important?
Unul dintre cele mai interesante rezultate a fost identificarea rețelelor sociale și a jocurilor ca predictori statistici ai devalorizării recompenselor amânate. Participanții care petreceau mai mult timp în aceste categorii de aplicații aveau, în medie, o tendință mai pronunțată de a prefera câștigurile imediate. Asocierea a rămas semnificativă și după includerea unor caracteristici demografice și psihologice în modelul statistic.
O posibilă explicație privește modul în care aceste aplicații oferă satisfacții rapide. Pe rețelele sociale, o apreciere, un comentariu sau un mesaj poate produce imediat sentimentul că activitatea utilizatorului a primit atenție. În jocurile digitale, bonusurile, premiile și progresul vizibil pot reprezenta recompense frecvente, obținute după acțiuni relativ scurte.
Tim Schulz van Endert a explicat, într-o declarație pentru CNN, că ambele categorii de aplicații oferă recompense pe termen scurt: aprecieri în cazul rețelelor sociale și bonusuri sau premii în cazul jocurilor. Această caracteristică poate contribui la atractivitatea lor, însă studiul nu a demonstrat direct că fiecare recompensă digitală modifică autocontrolul utilizatorului. Cercetarea a identificat o asociere între tipul utilizării și deciziile legate de recompense, nu un mecanism cauzal complet.
Ce rol are sistemul de recompensă al creierului?
Recompensele influențează motivația și învățarea, contribuind la repetarea comportamentelor care au produs anterior rezultate considerate valoroase. Sistemul de recompensă implică mai multe regiuni și circuite cerebrale, iar dopamina are un rol important în semnalarea relevanței stimulilor și în procesele de învățare. Totuși, nu este corect să reducem toate experiențele plăcute la o simplă creștere a dopaminei.
În cazul aplicațiilor digitale, notificările, aprecierile și recompensele din jocuri pot deveni indicii asociate cu posibilitatea obținerii unui rezultat interesant. Repetarea acestor experiențe poate contribui la formarea unor obiceiuri de verificare, mai ales atunci când utilizatorul anticipează că ar putea găsi ceva nou. Pentru o perspectivă asupra proceselor implicate, articolul despre sistemul de recompensă, motivație și mecanismele dependenței explică de ce dopamina nu trebuie confundată pur și simplu cu plăcerea.
Este important de precizat că studiul realizat la Freie Universität Berlin nu a măsurat activitatea cerebrală sau eliberarea de dopamină. Explicațiile despre sistemul de recompensă reprezintă un context neuropsihologic mai larg, nu rezultate experimentale directe ale cercetării. Prin urmare, nu se poate afirma pe baza acestui studiu că fiecare oră petrecută pe telefon produce modificări specifice ale circuitelor cerebrale.
Persoanele care folosesc mai mult telefonul au și un autocontrol mai redus?
Cercetătorii au identificat o asociere negativă între utilizarea activă a smartphone-ului și autocontrolul raportat de participanți. Cu alte cuvinte, persoanele care petreceau mai mult timp folosind telefonul aveau, în medie, scoruri mai reduse la instrumentul de autocontrol. Acest rezultat este compatibil cu ideea că anumite obiceiuri digitale și dificultățile de autoreglare pot apărea împreună.
Totuși, autocontrolul nu a explicat statistic legătura dintre timpul petrecut pe smartphone și preferința pentru recompense imediate. În analizele de mediere efectuate de cercetători, nici autocontrolul, nici inhibiția răspunsurilor și nici atenția acordată consecințelor viitoare nu au avut un efect mediator semnificativ. Această observație indică faptul că relația dintre utilizarea telefonului și alegerile impulsive nu poate fi redusă la o singură caracteristică psihologică.
În plus, autocontrolul nu reprezintă o capacitate fixă, identică în orice situație. Comportamentul poate varia în funcție de oboseală, context, motivație și disponibilitatea unor alternative. O persoană poate avea dificultăți în a opri un joc sau o aplicație, dar poate manifesta răbdare și perseverență în alte domenii ale vieții.
De ce verificăm telefonul aproape automat?
Utilizarea repetată a unei aplicații poate transforma anumite gesturi în obiceiuri. O notificare, un moment de plictiseală sau o pauză între două activități poate deveni un semnal care ne determină să ridicăm telefonul aproape fără să ne gândim. Dacă verificarea este urmată uneori de o informație interesantă sau de o interacțiune plăcută, comportamentul poate fi repetat și consolidat.
Acest proces nu presupune neapărat existența unei dependențe. O persoană poate deschide frecvent telefonul din obișnuință, dar să poată întrerupe comportamentul fără dificultăți importante. În schimb, utilizarea poate deveni problematică atunci când verificările sunt greu de controlat și afectează constant activitățile, relațiile sau odihna.
Un exemplu de utilizare automată apare atunci când cineva își mută atenția spre telefon chiar în timpul unei conversații. Comportamentul este cunoscut sub numele de phubbing și este explicat în articolul despre motivele pentru care ne uităm la telefon în timp ce cineva vorbește cu noi. Fenomenul arată că obiceiurile digitale pot influența nu doar timpul de ecran, ci și felul în care ne gestionăm atenția în relațiile cotidiene.
De ce 71% dintre participanți și-au supraestimat timpul petrecut pe telefon?
Cercetarea a evidențiat și o diferență interesantă între durata reală de utilizare a smartphone-ului și estimările participanților. Atunci când răspunsurile au fost comparate cu statisticile înregistrate de telefon, 71% dintre participanți au supraestimat timpul petrecut pe dispozitiv. Alte 17% au subestimat durata utilizării, iar pentru numai 12% estimarea a corespuns intervalului în care se încadra valoarea reală.
Acest rezultat este important deoarece arată că percepția asupra propriilor obiceiuri digitale poate fi inexactă. Nu toți oamenii își subestimează timpul petrecut pe telefon, așa cum s-ar putea presupune, iar în acest eșantion tendința predominantă a fost chiar opusă. Prin urmare, simpla întrebare „câte ore crezi că folosești telefonul?” nu oferă întotdeauna o măsură precisă.
Cercetătorii au identificat totuși o asociere moderată între durata estimată și cea înregistrată efectiv, ceea ce sugerează că răspunsurile participanților conțineau informații relevante, chiar dacă nu erau exacte. Diferența dintre percepție și comportamentul măsurat evidențiază utilitatea statisticilor furnizate de dispozitive pentru evaluarea obiceiurilor digitale.
Cât de mult poate ajunge o persoană să folosească smartphone-ul?
În eșantionul analizat, unii participanți au înregistrat perioade foarte lungi de utilizare, în anumite cazuri depășind zece ore într-o zi. Tim Schulz van Endert a declarat că a fost surprins de timpul petrecut de unele persoane în aplicațiile de social media și jocuri. Aceste observații arată cât de diferite pot fi obiceiurile de utilizare chiar și într-un grup relativ mic.
Totuși, faptul că o persoană folosește telefonul multe ore nu demonstrează automat că are o dependență sau o problemă psihologică. Smartphone-ul poate fi utilizat pentru muncă, comunicare, studiu, orientare, lectură sau divertisment, iar fiecare dintre aceste activități are un context diferit. Două persoane care petrec același număr de ore pe dispozitiv pot avea niveluri foarte diferite de control asupra comportamentului.
În articolul despre utilizarea problematică a telefonului și semnele pierderii controlului sunt explicate diferențele dintre timpul mare de ecran și comportamentul care începe să afecteze funcționarea cotidiană. Mai relevante decât o limită universală pot fi consecințele concrete: neglijarea responsabilităților, dificultatea de a opri utilizarea și afectarea somnului sau a relațiilor.
Este mai important cât timp folosim telefonul sau ce facem pe el?
Rezultatele studiului sugerează că atât durata utilizării, cât și categoria aplicațiilor pot fi relevante pentru relația cu deciziile impulsive. Cercetătorii au identificat o asociere între timpul net de utilizare activă și preferința pentru recompense imediate, însă aceeași relație nu a fost semnificativă pentru toate măsurile timpului de ecran. În plus, analiza pe categorii de aplicații a evidențiat în mod special rețelele sociale și jocurile.
Această diferență sugerează că nu ar trebui să tratăm toate activitățile desfășurate pe smartphone ca fiind identice. Citirea unui document profesional, conversația cu o persoană apropiată și participarea la un joc care oferă recompense frecvente presupun experiențe diferite. Chiar dacă toate contribuie la timpul de ecran, ele nu au neapărat aceleași caracteristici motivaționale.
În același timp, rezultatele nu demonstrează că fiecare aplicație de social media sau fiecare joc produce impulsivitate. Unele persoane pot utiliza aceste servicii deliberat și fără dificultăți de autocontrol, în timp ce altele pot observa că le este greu să se oprească. Contextul individual și consecințele asupra vieții cotidiene rămân importante.
Există o legătură între deciziile impulsive și comportamentele adictive?
În literatura psihologică, devalorizarea rapidă a recompenselor viitoare a fost asociată cu mai multe comportamente problematice, inclusiv consumul de substanțe și anumite forme de jocuri de noroc. Persoanele care preferă mai frecvent recompensele imediate pot întâmpina, în anumite condiții, dificultăți în alegerea unor beneficii care necesită așteptare. Totuși, asemenea relații statistice nu înseamnă că impulsivitatea determină automat apariția unei dependențe.
Autorii studiului au discutat aceste cercetări pentru a explica de ce este importantă investigarea legăturii dintre utilizarea smartphone-ului și alegerile intertemporale. Descoperirea unor asemănări comportamentale nu demonstrează însă că folosirea telefonului produce dependență de alcool, droguri sau jocuri de noroc. De asemenea, nu justifică echivalarea tuturor formelor de utilizare intensă a tehnologiei cu tulburările asociate consumului de substanțe.
Dependențele sunt fenomene complexe, influențate de factori biologici, psihologici și sociali. Un singur indicator, precum preferința pentru recompense imediate, nu este suficient pentru a explica apariția sau evoluția lor. Studiul german contribuie la înțelegerea unor relații comportamentale, dar nu permite formularea unor predicții individuale despre riscul de dependență.
Telefonul ne face impulsivi sau persoanele impulsive îl folosesc mai mult?
Aceasta este una dintre întrebările centrale care rămân deschise după interpretarea rezultatelor. Deoarece cercetătorii au măsurat utilizarea telefonului și caracteristicile psihologice ale participanților în aceeași perioadă, studiul nu poate stabili care variabilă o influențează pe cealaltă. Sunt posibile mai multe explicații, iar rezultatele nu permit alegerea uneia ca fiind sigură.
O posibilitate este ca utilizarea frecventă a unor aplicații care oferă recompense rapide să contribuie, în timp, la consolidarea preferinței pentru satisfacția imediată. O altă explicație este că persoanele care au deja această preferință sunt mai atrase de jocuri și platforme care oferă rezultate rapide. De asemenea, ambele caracteristici ar putea fi influențate de alți factori, precum rutina zilnică, motivația sau anumite diferențe individuale.
Pentru a clarifica direcția relației, ar fi necesare studii longitudinale, care urmăresc participanții pe perioade mai lungi, sau experimente care modifică în mod controlat utilizarea aplicațiilor. Fără aceste informații, nu este corect să afirmăm că smartphone-ul provoacă în mod demonstrat o pierdere a autocontrolului. Rezultatul confirmat este existența unei asocieri între anumite obiceiuri digitale și preferința pentru recompense imediate.
Cum putem deveni mai conștienți de timpul petrecut pe telefon?
O primă măsură practică este consultarea statisticilor reale de utilizare, disponibile pe majoritatea smartphone-urilor. Acestea pot arăta nu doar timpul total petrecut pe dispozitiv, ci și durata folosirii fiecărei aplicații. Informațiile sunt utile mai ales deoarece studiul german a evidențiat diferențe importante între estimările participanților și comportamentul înregistrat efectiv.
Observarea propriilor obiceiuri poate include și identificarea situațiilor în care telefonul este verificat automat. Unele persoane îl deschid imediat după trezire, în timpul pauzelor scurte sau atunci când întâmpină o activitate dificilă. În asemenea situații, poate fi util să distingem între folosirea deliberată, pentru un scop clar, și verificarea repetată fără o nevoie precisă.
O perspectivă practică asupra acestor comportamente este prezentată și în articolul despre doomscrolling și dificultatea de a întrerupe derularea repetată a conținutului online. Deși fenomenul privește în special consumul de știri negative, el ilustrează modul în care verificările succesive se pot prelungi dincolo de intenția inițială.
Ce schimbări pot ajuta la reducerea utilizării automate?
Nu există o limită universală de timp care să fie potrivită pentru toate persoanele. O strategie realistă poate începe prin identificarea aplicațiilor care ocupă cel mai mult timp și prin evaluarea efectelor lor asupra somnului, activităților profesionale, studiilor sau relațiilor. Scopul nu este eliminarea oricărei utilizări digitale, ci reducerea comportamentelor care nu mai corespund intențiilor și nevoilor individuale.
Pentru unele persoane, reducerea notificărilor poate diminua verificările repetate. Altele pot beneficia de stabilirea unor intervale fără telefon, de evitarea aplicațiilor în timpul meselor sau de păstrarea dispozitivului la distanță atunci când lucrează la o activitate care necesită concentrare. Aceste măsuri pot fi adaptate treptat, în funcție de dificultățile observate.
Un articol despre efectele limitării timpului petrecut pe social media asupra stării de bine prezintă cercetări experimentale în care reducerea utilizării a fost asociată cu îmbunătățirea unor indicatori psihologici. Totuși, aceste rezultate nu stabilesc că fiecare persoană trebuie să folosească rețelele sociale exact 30 de minute pe zi sau că reducerea timpului de ecran va modifica automat impulsivitatea.
Când utilizarea smartphone-ului devine o problemă reală?
Folosirea frecventă a telefonului poate fi o parte obișnuită a vieții, mai ales atunci când dispozitivul este necesar pentru muncă, studiu și comunicare. Devine însă important să analizăm situațiile în care persoana încearcă în mod repetat să reducă utilizarea, dar nu reușește, sau continuă să petreacă timp în aplicații în ciuda unor consecințe negative importante. Dificultatea persistentă de control poate fi mai relevantă decât simplul număr de ore afișat în statisticile dispozitivului.
Semnele care merită atenție pot include amânarea constantă a responsabilităților, neglijarea somnului, întreruperea frecventă a relațiilor și disconfortul accentuat atunci când telefonul nu este disponibil. Totuși, aceste experiențe pot avea cauze diferite și nu permit stabilirea automată a unui diagnostic. Contextul personal și impactul asupra funcționării sunt esențiale pentru o evaluare adecvată.
Atunci când utilizarea telefonului afectează semnificativ viața cotidiană și încercările individuale de schimbare nu sunt suficiente, sprijinul unui specialist poate fi util. Un psiholog poate contribui la identificarea factorilor care întrețin comportamentul, precum stresul, evitarea unor emoții dificile sau rutinele de utilizare consolidate în timp. Intervenția trebuie adaptată problemei reale, fără a presupune că toate persoanele care petrec mult timp online au nevoie de tratament.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru educația digitală și politicile publice?
Cercetarea oferă informații relevante pentru discuțiile despre utilizarea responsabilă a tehnologiei, dar nu stabilește singură ce restricții ar trebui impuse utilizatorilor. Autorii au sugerat că rezultatele pot contribui la reflecția privind comportamentele digitale și la dezvoltarea unor recomandări prudente. Pentru politici publice solide sunt însă necesare dovezi suplimentare, obținute din eșantioane mai mari și din studii care investighează relațiile cauzale.
O abordare echilibrată ar trebui să distingă între utilizarea necesară, folosirea recreativă și comportamentele care afectează funcționarea persoanei. De asemenea, este important să ținem cont de diferențele dintre aplicații și de modul în care acestea sunt integrate în viața utilizatorilor. Recomandările bazate exclusiv pe reducerea numărului total de ore pot omite diferențe relevante între activitățile digitale.
Educația digitală poate include înțelegerea mecanismelor de recompensă, evaluarea propriilor obiceiuri și dezvoltarea capacității de a alege deliberat când folosim telefonul. Aceste competențe pot fi utile atât adulților, cât și adolescenților, fără a transforma tehnologia într-un pericol inevitabil sau utilizatorii frecvenți într-o categorie stigmatizată.
Ce ne arată studiul despre telefon, răbdare și autocontrol?
Studiul publicat în PLOS ONE arată că utilizarea activă mai îndelungată a smartphone-ului este asociată cu o preferință mai accentuată pentru recompensele imediate. Relația a fost deosebit de relevantă pentru timpul petrecut în aplicațiile de social media și jocuri, iar participanții care foloseau mai mult telefonul au raportat, în medie, un nivel mai redus de autocontrol. Cercetarea a evidențiat și faptul că oamenii nu își estimează întotdeauna corect propriul timp de ecran, majoritatea participanților supraestimând durata utilizării.
Aceste rezultate nu demonstrează că smartphone-ul transformă automat o persoană răbdătoare într-una impulsivă. Ele sugerează existența unei relații importante între anumite obiceiuri digitale și modul în care evaluăm beneficiile disponibile acum față de cele care necesită așteptare. Direcția cauzală a acestei relații rămâne o întrebare pentru cercetările viitoare.
Mai important decât să considerăm telefonul responsabil pentru toate dificultățile de autocontrol este să înțelegem cum, de ce și în ce contexte îl folosim. Rețelele sociale și jocurile pot oferi recompense rapide și atractive, dar experiența fiecărui utilizator este influențată de propriile obiceiuri, scopuri și circumstanțe. Observarea comportamentului real și stabilirea unor limite adaptate nevoilor personale reprezintă pași mai utili decât concluziile alarmiste despre efectele inevitabile ale tehnologiei.
Leave a Reply