Copiii și adolescenții cu ADHD care preferă să fie activi seara ar putea prezenta mai frecvent obezitate decât cei cu un ritm biologic orientat spre dimineață. Aceasta este asocierea identificată de cercetători de la Universitatea Selçuk din Turcia, într-un studiu care a inclus 110 participanți cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate, cu vârste între 7 și 17 ani. Rezultatele sugerează că relația dintre ADHD, somn și greutatea corporală ar putea fi influențată de cronotip, adică preferința naturală a organismului pentru anumite perioade de activitate și odihnă.
În grupul copiilor cu ADHD și obezitate, aproximativ 62% prezentau o preferință pentru activitățile de seară, în timp ce majoritatea celor cu greutate normală aveau un cronotip de dimineață. Studiul nu demonstrează că statul treaz până târziu provoacă obezitate, dar evidențiază o relație care ar putea contribui la înțelegerea dificultăților de somn și a problemelor metabolice asociate uneori cu ADHD. Cercetătorii consideră că analiza ritmurilor biologice merită mai multă atenție în evaluarea acestor copii.
Ce legătură există între ADHD, somn și obezitate la copii?
ADHD, prescurtarea de la Attention Deficit Hyperactivity Disorder, este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată printr-un tipar persistent de neatenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate, care interferează cu funcționarea persoanei. Manifestările pot apărea încă din copilărie și pot continua în adolescență și la vârsta adultă, deși intensitatea și forma lor se pot modifica în timp. Nu toți copiii cu ADHD sunt hiperactivi, iar dificultățile de atenție și impulsivitate pot avea expresii diferite de la o persoană la alta.
Pe lângă manifestările principale, unele persoane cu ADHD se confruntă cu dificultăți de somn, probleme de organizare a activităților zilnice sau cu alte afecțiuni asociate. Cercetările au identificat și o legătură statistică între ADHD și obezitate, deși mecanismele care ar putea explica această asociere nu sunt pe deplin înțelese. Comportamentul alimentar, somnul, nivelul de activitate fizică și particularitățile autoreglării pot contribui, în combinații diferite, la această relație.
O posibilă explicație privește modul în care sunt organizate ritmurile biologice ale organismului. Mai multe cercetări au observat că persoanele cu ADHD pot prezenta o preferință crescută pentru activitățile desfășurate seara și noaptea, fenomen care poate influența programul de somn. Cercetătorii au început astfel să investigheze dacă această particularitate ar putea avea legătură și cu greutatea corporală.
Ce este cronotipul de seară și de ce contează?
Cronotipul reprezintă tendința individuală de a prefera anumite momente ale zilei pentru somn, trezire și activitate. Unele persoane funcționează mai confortabil dimineața, se trezesc relativ devreme și preferă să adoarmă mai devreme, în timp ce altele se simt mai active în a doua parte a zilei. În limbajul obișnuit, primele sunt numite uneori „ciocârlii”, iar cele din a doua categorie „bufnițe de noapte”.
Aceste preferințe sunt legate de ritmul circadian, sistemul biologic care contribuie la organizarea proceselor fiziologice pe parcursul a aproximativ 24 de ore. Ritmul circadian influențează ciclul somn-veghe și interacționează cu numeroase procese hormonale și metabolice. Lumina, programul școlar, activitățile sociale și obiceiurile zilnice pot influența modul în care acest ritm se exprimă.
Un cronotip de seară nu înseamnă automat existența unei tulburări de somn. O persoană poate prefera să adoarmă și să se trezească mai târziu fără să aibă insomnie sau o problemă medicală. Dificultățile pot apărea atunci când preferința biologică intră în conflict cu programul școlar sau profesional și reduce timpul disponibil pentru odihnă.
De ce copiii cu ADHD pot prefera activitățile de seară?
Cercetările privind relația dintre ADHD și cronotip au identificat asocieri între simptomele de neatenție, hiperactivitate-impulsivitate și preferința pentru orele târzii ale zilei. La unele persoane, acest tipar poate fi însoțit de dificultăți de adormire, un program de somn neregulat sau oboseală dimineața. Totuși, direcția relației dintre ADHD și cronotip nu este stabilită definitiv.
Este posibil ca anumite particularități ale reglării activității și atenției să interacționeze cu ritmurile biologice, dar și ca somnul insuficient să amplifice unele dificultăți deja existente. Aceste mecanisme sunt complexe și nu se manifestă identic la toți copiii. De aceea, preferința pentru activități nocturne nu trebuie privită ca un simptom suficient pentru diagnosticarea ADHD.
Utilizarea dispozitivelor electronice seara poate reprezenta un factor suplimentar care influențează programul de somn, însă nu explică singură cronotipul unei persoane. Contează atât momentul utilizării, cât și activitățile desfășurate, expunerea la lumină și modul în care acestea interferează cu odihna. O perspectivă asupra complexității obiceiurilor digitale este prezentată și în articolul despre de ce timpul petrecut pe telefon nu descrie singur întreaga experiență digitală.
Studiul pe 110 copii și adolescenți cu ADHD: cum a fost realizat
O echipă formată din Serhat Türkoğlu și Fatih Hilmi Çetin, de la Facultatea de Medicină a Universității Selçuk din Konya, Turcia, a investigat relația dintre cronotip și obezitate la copii și adolescenți cu ADHD. Cercetarea a fost publicată în 2019 în revista științifică Chronobiology International. Studiul a inclus 110 participanți, cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani, care nu primiseră tratament medicamentos pentru ADHD.
Pentru stabilirea diagnosticului și evaluarea participanților, cercetătorii au utilizat instrumente clinice standardizate, inclusiv interviul K-SADS-PL. Severitatea simptomelor ADHD a fost evaluată printr-o scală completată de părinți, iar preferința pentru activitățile de dimineață sau de seară a fost analizată cu ajutorul unui chestionar pentru cronotipul copiilor. Greutatea și înălțimea au fost folosite pentru calcularea indicelui de masă corporală, interpretat în raport cu valorile de referință pentru vârstă și sex.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri, în funcție de percentila indicelui de masă corporală. Primul grup includea 38 de copii și adolescenți cu greutate normală, al doilea cuprindea 30 de participanți cu suprapondere, iar al treilea era format din 42 de participanți cu obezitate. Cercetătorii au comparat apoi distribuția cronotipurilor în cele trei categorii.
Ce au descoperit cercetătorii despre cronotipul de seară și obezitate?
Rezultatele au evidențiat diferențe importante între preferințele biologice ale participanților cu greutate normală și ale celor cu obezitate. În grupul copiilor și adolescenților cu ADHD și obezitate, 61,90% prezentau o preferință pentru cronotipul de seară. În același grup, numai 26,19% manifestau o preferință pentru activitățile de dimineață.
Situația a fost diferită în grupul participanților cu greutate normală. Aproximativ 86,84% dintre aceștia prezentau un cronotip de dimineață, în timp ce numai 7,89% aveau o preferință pentru activitățile de seară. Diferențele au fost semnificative statistic și au sugerat existența unei asocieri între cronotip și categoria de greutate corporală.
Cercetătorii au observat și o corelație între percentila indicelui de masă corporală și scorurile care descriau preferința pentru dimineață sau seară. Analizele statistice au indicat că preferința pentru cronotipul de seară era asociată cu o probabilitate mai mare de apartenență la grupul cu obezitate, inclusiv după luarea în considerare a simptomelor ADHD evaluate în studiu. Această asociere nu demonstrează însă că un anumit cronotip reprezintă cauza directă a obezității.
Rezultatele sugerează că ritmul biologic ar putea reprezenta un factor relevant pentru înțelegerea relației dintre ADHD și greutatea corporală. Totuși, studiul a analizat un număr relativ redus de participanți, proveniți dintr-un singur context clinic și geografic. Pentru stabilirea unor concluzii mai ferme sunt necesare cercetări cu eșantioane mai mari și urmărirea participanților pe perioade îndelungate.
De ce ritmul de somn ar putea influența greutatea corporală?
Somnul și alimentația sunt influențate de mecanisme fiziologice și comportamentale care interacționează permanent. Un program de somn neregulat sau insuficient poate modifica organizarea meselor, nivelul de energie și anumite procese implicate în reglarea apetitului. În același timp, obiceiurile alimentare și activitatea fizică pot influența ritmul zilnic al organismului.
Copiii și adolescenții care adorm târziu, dar trebuie să se trezească devreme pentru școală, pot acumula un deficit de somn. În anumite situații, oboseala poate afecta atenția, capacitatea de autoreglare și disponibilitatea pentru activități fizice. Totuși, aceste relații nu presupun că fiecare copil cu un cronotip de seară va avea probleme metabolice sau va dezvolta obezitate.
Reglarea foamei și a sațietății implică numeroase semnale biologice, inclusiv procese hormonale care interacționează cu starea de somn și cu comportamentul alimentar. Aceste mecanisme sunt relevante și pentru întrebarea de ce putem simți foame chiar și după ce am mâncat, deoarece apetitul nu depinde exclusiv de cantitatea de alimente consumate. În cazul copiilor cu ADHD, cercetătorii încearcă să stabilească în ce măsură cronotipul, somnul și autoreglarea comportamentală pot contribui la diferențele de greutate observate.
ADHD și obezitatea: de ce asocierea nu înseamnă cauzalitate
Studiul realizat la Universitatea Selçuk a avut un design transversal, ceea ce înseamnă că informațiile despre cronotip și greutate au fost colectate într-o anumită perioadă, fără urmărirea evoluției participanților de-a lungul mai multor ani. Acest tip de cercetare permite identificarea unor relații statistice, dar nu poate stabili ordinea în care au apărut modificările observate. Prin urmare, nu se poate afirma că preferința pentru activitățile de seară a determinat creșterea în greutate.
Este posibil ca relația să implice mai mulți factori, inclusiv particularități biologice, dificultăți de somn și comportamente cotidiene. De asemenea, greutatea corporală poate fi influențată de predispoziția genetică, mediul familial, activitatea fizică și anumite condiții medicale. Cercetarea nu a stabilit că unul dintre acești factori explică singur asocierea dintre ADHD, cronotip și obezitate.
O altă limitare importantă este absența unui grup de comparație format din copii fără ADHD. Toți cei 110 participanți aveau acest diagnostic, astfel încât rezultatele descriu diferențele dintre subgrupurile studiate, nu prevalența obezității în întreaga populație pediatrică. Pentru a înțelege dacă relația dintre cronotip și greutate este specifică ADHD, sunt necesare comparații suplimentare cu persoane fără această tulburare.
Ce au arătat cercetările ulterioare despre somnul adolescenților cu ADHD?
Interesul pentru relația dintre ADHD și ritmurile biologice a continuat și după publicarea studiului din 2019. O cercetare publicată în 2025 în Chronobiology International a comparat 102 adolescenți cu ADHD, cu vârste între 11 și 17 ani, cu 101 adolescenți fără ADHD, selectați pentru a avea caracteristici demografice comparabile. Autorii au investigat dificultățile de somn, cronotipul și anumite caracteristici temperamentale.
Rezultatele au indicat o frecvență mai mare a problemelor de somn și a cronotipului de seară în grupul adolescenților cu ADHD. Aproximativ 63,7% dintre participanții cu ADHD au fost clasificați ca având un cronotip de seară, iar dificultățile de somn au fost mai frecvente decât în grupul de comparație. Aceste rezultate sunt compatibile cu observațiile potrivit cărora ritmurile circadiene merită evaluate în contextul ADHD.
Cercetarea din 2025 nu demonstrează însă că preferința pentru seară este o consecință directă a ADHD și nici că aceasta determină obezitate. Studiul a analizat relațiile dintre cronotip, somn și caracteristici temperamentale, fără să stabilească un mecanism cauzal complet. Rezultatele susțin necesitatea unor investigații suplimentare asupra interacțiunii dintre dezvoltarea neurologică și ritmurile biologice.
De ce evaluarea ADHD trebuie să țină cont de dezvoltarea copilului?
ADHD este o tulburare de neurodezvoltare, iar manifestările sale trebuie înțelese în contextul maturizării cognitive și comportamentale. Funcțiile implicate în atenție, planificare și controlul impulsurilor se dezvoltă pe parcursul copilăriei și adolescenței, iar dificultățile întâlnite de un copil pot influența mai multe domenii ale vieții. Evaluarea clinică presupune analiza simptomelor, a istoricului dezvoltării și a modului în care acestea afectează funcționarea în contexte diferite.
Nu orice copil activ, neatent sau care preferă să adoarmă târziu are ADHD. Diagnosticul presupune criterii specifice și evaluarea realizată de un profesionist competent, în special un medic psihiatru specializat în copii și adolescenți, cu participarea altor specialiști atunci când este necesar. Dificultățile de somn trebuie analizate separat și în raport cu întregul tablou clinic.
Importanța dezvoltării neurologice poate fi înțeleasă și prin cercetările despre modul în care experiențele timpurii de neglijare severă pot influența creierul până la maturitate. Deși neglijarea și ADHD sunt subiecte distincte, ambele evidențiază necesitatea de a interpreta funcționarea copilului în raport cu dezvoltarea și mediul său. Nu există însă temei pentru a considera că ADHD este provocat în mod obișnuit de neglijare sau de un anumit stil parental.
În cercetarea neurologică, diferite tulburări sunt analizate prin raportare la procesele de dezvoltare, conectivitatea cerebrală și funcționarea circuitelor nervoase. Un exemplu diferit este investigarea relației dintre schizofrenie și conexiunile dintre neuroni, care privește o altă categorie de tulburări psihice. Aceste domenii nu trebuie confundate, însă ilustrează diversitatea mecanismelor biologice studiate în psihiatrie.
De ce poate fi utilă evaluarea somnului la copiii cu ADHD?
Somnul reprezintă o componentă importantă a stării generale de sănătate și poate influența atenția, dispoziția și capacitatea de a participa la activitățile zilnice. Atunci când un copil cu ADHD adoarme frecvent foarte târziu, se trezește cu dificultate sau este obosit în timpul zilei, aceste manifestări merită discutate în cadrul evaluării medicale. Ele pot avea cauze diferite și nu trebuie atribuite automat ADHD.
Un specialist poate analiza programul de somn, regularitatea orelor de culcare și trezire, simptomele prezente și eventualele tratamente utilizate. În funcție de situație, poate fi necesară evaluarea unor tulburări de somn sau a altor factori care influențează odihna. Interpretarea rezultatelor trebuie să țină cont și de faptul că adolescența este asociată frecvent cu o deplasare naturală a preferinței de somn către ore mai târzii.
În ceea ce privește greutatea corporală, evaluarea copiilor trebuie realizată cu ajutorul indicatorilor adaptați vârstei și sexului, nu prin aplicarea directă a pragurilor folosite la adulți. Medicul pediatru poate aprecia curba de creștere și poate identifica eventualele probleme care necesită investigații suplimentare. Dacă există și ADHD, colaborarea cu medicul psihiatru specializat în copii și adolescenți poate ajuta la construirea unei imagini clinice mai complete.
De ce abordările pentru obezitate trebuie adaptate nevoilor copilului?
Cercetătorii au sugerat că analiza cronotipului ar putea contribui la o mai bună înțelegere a obezității la copiii cu ADHD. Această posibilitate este relevantă deoarece dificultățile de somn, organizarea activităților și reglarea comportamentului pot influența modul în care sunt aplicate recomandările de sănătate. Totuși, studiul din 2019 nu a evaluat eficiența unor programe de tratament pentru obezitate.
Nu există suficiente dovezi din această cercetare pentru a afirma că intervențiile obișnuite pentru managementul greutății sunt ineficiente la copiii cu ADHD sau că modificarea cronotipului ar produce automat o scădere ponderală. Recomandările trebuie individualizate, luând în considerare vârsta, dezvoltarea, istoricul medical și nevoile nutriționale ale copilului. O abordare adecvată nu ar trebui să se bazeze pe restricții alimentare drastice sau pe culpabilizarea copilului pentru greutatea sa.
Este importantă și evitarea interpretării dificultăților alimentare drept simple probleme de voință. Comportamentele legate de hrană pot fi influențate de mai multe mecanisme biologice și psihologice, iar ADHD poate adăuga dificultăți specifice de organizare și autoreglare pentru unele persoane. Identificarea factorilor relevanți poate contribui la stabilirea unor obiective realiste și la alegerea unor intervenții potrivite.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru părinții copiilor cu ADHD?
Studiul nu oferă un test prin care părinții să poată identifica riscul de obezitate doar observând ora la care copilul preferă să adoarmă. Cronotipul de seară este o caracteristică individuală și nu reprezintă, în sine, un semn de boală. Rezultatele sugerează însă că somnul și ritmurile biologice merită incluse în discuțiile despre sănătatea copiilor cu ADHD.
Atunci când există dificultăți persistente de somn, modificări importante ale greutății sau probleme alimentare, este utilă o evaluare individualizată. Părinții pot oferi specialistului informații despre programul zilnic, orele de somn, activitățile copilului și eventualele schimbări observate. Aceste date pot ajuta la identificarea unor factori care nu devin evidenți într-o consultație scurtă.
În același timp, părinții nu ar trebui să considere că un copil cu ADHD este destinat să dezvolte obezitate sau că o preferință pentru activitățile de seară trebuie corectată indiferent de context. Relațiile identificate în cercetări descriu tendințe statistice la nivelul grupurilor, nu predicții certe pentru fiecare persoană. Evaluarea medicală trebuie să privească sănătatea copilului în ansamblu și să evite etichetarea pe baza unei singure caracteristici.
Ce arată studiul despre relația dintre ADHD, cronotip și greutatea corporală?
Cercetarea realizată de Serhat Türkoğlu și Fatih Hilmi Çetin a evidențiat o asociere între preferința pentru cronotipul de seară și obezitate la copiii și adolescenții cu ADHD. Diferențele dintre grupurile analizate au fost importante, în special între participanții cu greutate normală și cei cu obezitate. Totuși, designul transversal al studiului și dimensiunea eșantionului nu permit stabilirea unei relații cauzale.
Articolul științific The relationship between chronotype and obesity in children and adolescent with attention deficit hyperactivity disorder, publicat în 2019 în Chronobiology International, a deschis o direcție de cercetare privind rolul ritmurilor biologice în sănătatea copiilor cu ADHD. Rezultatele arată că evaluarea somnului poate furniza informații utile, dar nu demonstrează că modificarea orei de culcare previne sau tratează obezitatea. Sunt necesare studii longitudinale și intervenționale pentru a determina cum se influențează reciproc aceste caracteristici.
Înțelegerea relației dintre ADHD, somn și greutatea corporală poate contribui la o abordare mai atentă a nevoilor copiilor, fără simplificări sau explicații culpabilizante. Preferințele biologice, comportamentul zilnic și starea de sănătate trebuie analizate împreună, în contextul dezvoltării individuale. Pentru părinți și specialiști, mesajul important este că somnul reprezintă o parte relevantă a evaluării, nu un indicator care poate explica singur toate dificultățile asociate ADHD.
Leave a Reply