De ce cred oamenii știrile false, chiar și atunci când informațiile sunt neverosimile sau ar putea fi verificate? Explicația nu ține numai de prejudecățile personale ori de tendința de a accepta ceea ce ne confirmă convingerile. O cercetare realizată pe 3.446 de participanți sugerează că un factor important este disponibilitatea de a ne opri din reacția automată și de a analiza mai atent ceea ce citim.
Studiul, realizat de psihologul Gordon Pennycook și cercetătorul David G. Rand, a identificat o asociere între gândirea analitică și capacitatea de a diferenția știrile adevărate de cele false. Persoanele care au obținut scoruri mai mari la un test de reflecție cognitivă au evaluat mai corect credibilitatea titlurilor, inclusiv atunci când informațiile corespundeau propriilor orientări politice. Rezultatele arată că vulnerabilitatea la dezinformare poate avea legătură nu doar cu ceea ce credem deja, ci și cu modul în care ne folosim resursele cognitive.
De ce suntem tentați să credem știrile false?
Una dintre explicațiile cunoscute pentru răspândirea dezinformării este tendința oamenilor de a acorda mai multă încredere informațiilor care confirmă opiniile deja formate. Acest fenomen, numit frecvent bias de confirmare, poate influența felul în care selectăm, interpretăm și evaluăm informațiile. Atunci când o știre pare să susțină ceea ce credem despre un subiect, putem deveni mai puțin atenți la argumentele sau dovezile care o contrazic.
Totuși, această explicație nu este suficientă pentru a înțelege toate situațiile în care oamenii acceptă informații false. Uneori, o persoană poate considera credibilă o afirmație înșelătoare nu pentru că aceasta îi confirmă convingerile, ci pentru că nu îi examinează atent conținutul. Raționamentul superficial și tendința de a accepta prima impresie pot contribui astfel la evaluări greșite.
Dezinformarea poate exploata ambele mecanisme. O afirmație compatibilă cu opiniile cititorului poate părea convingătoare, iar prezentarea ei într-o formă familiară sau ușor de înțeles poate reduce motivația de a căuta informații suplimentare. Pentru a distinge între aceste explicații, cercetătorii au analizat relația dintre reflecția cognitivă și evaluarea știrilor cu diferite orientări politice.
Ce sunt scurtăturile mentale și de ce le folosim atât de des?
Creierul uman procesează zilnic cantități mari de informații, iar analiza atentă a fiecărui detaliu ar necesita timp și efort considerabil. Pentru a funcționa eficient, folosim adesea procese automate de gândire, care ne permit să luăm decizii rapide fără să examinăm conștient toate alternativele. Aceste mecanisme sunt utile în numeroase situații, deoarece reduc solicitarea resurselor cognitive.
În psihologie, unele asemenea strategii sunt cunoscute drept euristici sau scurtături mentale. Ele simplifică evaluarea informațiilor prin utilizarea unor indicii familiare, asocieri anterioare sau reguli rapide de apreciere. Deși pot produce răspunsuri eficiente, euristicile pot favoriza și erori atunci când situația necesită o analiză mai aprofundată.
În cazul știrilor false, o informație poate părea credibilă deoarece titlul sună familiar, mesajul este formulat convingător sau se potrivește cu o idee acceptată anterior. Dacă prima impresie nu este examinată, persoana poate ajunge să considere informația adevărată fără să evalueze suficient dovezile. Acest lucru nu înseamnă că gândirea intuitivă este întotdeauna greșită, ci că anumite probleme necesită verificări suplimentare.
Relația dintre reacțiile spontane și evaluările conștiente apare și în alte domenii ale psihologiei. De exemplu, cercetările despre sinceritate și răspunsurile oferite fără o reflecție îndelungată explorează modul în care reacțiile intuitive pot influența comportamentul. Totuși, rapiditatea unui răspuns nu reprezintă, în sine, o garanție a corectitudinii sau a sincerității sale.
Studiul pe 3.446 de persoane: cum au cercetat psihologii credibilitatea știrilor?
Gordon Pennycook și David G. Rand au investigat două explicații ale vulnerabilității la știrile false: raționamentul motivat de convingerile politice și dificultatea de a utiliza suficient gândirea analitică. Cercetarea lor, intitulată Lazy, not biased: Susceptibility to partisan fake news is better explained by lack of reasoning than by motivated reasoning, a fost publicată online în 2018 și inclusă ulterior în volumul din iulie 2019 al revistei științifice Cognition.
Studiul a inclus 3.446 de participanți, recrutați online prin platforma Amazon Mechanical Turk și repartizați în două cercetări. Participanții au fost supuși unor evaluări concepute pentru a examina tendința de a utiliza raționamentul analitic. Ulterior, aceștia au apreciat cât de corecte considerau că sunt diferite titluri de știri, unele adevărate și altele false.
Știrile utilizate aveau conținut politic și erau prezentate într-un format asemănător postărilor întâlnite pe rețelele sociale. Unele titluri erau compatibile cu orientarea politică a participanților, în timp ce altele contraziceau preferințele acestora. Această organizare a permis cercetătorilor să examineze dacă reflecția cognitivă îmbunătățește evaluarea informațiilor indiferent de compatibilitatea lor ideologică.
Un aspect important este că participanții nu au fost evaluați exclusiv în funcție de acceptarea știrilor false. Cercetătorii au urmărit și capacitatea lor de a diferenția informațiile adevărate de cele false, deoarece respingerea indiscriminată a tuturor știrilor nu reprezintă o evaluare corectă. O persoană care consideră orice informație suspectă nu demonstrează neapărat o capacitate mai bună de identificare a adevărului.
Ce este Cognitive Reflection Test și ce măsoară?
Pentru a analiza gândirea participanților, cercetătorii au utilizat Cognitive Reflection Test (CRT), un instrument psihologic conceput pentru evaluarea capacității de a depăși răspunsurile intuitive care par imediat corecte. Testul include probleme pentru care prima soluție care ne vine în minte poate fi greșită, iar identificarea răspunsului corect necesită o examinare mai atentă. Prin urmare, el oferă informații despre reflecția cognitivă și utilizarea raționamentului analitic.
Performanța la CRT nu trebuie confundată cu o măsurare completă a inteligenței generale. Scorurile pot reflecta atât capacitatea de raționament, cât și disponibilitatea de a pune sub semnul întrebării un răspuns intuitiv. Testul este util pentru cercetarea anumitor procese cognitive, dar nu permite clasificarea simplă a persoanelor în categorii precum inteligente și neinteligente.
Această distincție este importantă pentru interpretarea studiului despre dezinformare. Cercetătorii nu au urmărit să demonstreze că persoanele care cred știri false au un nivel intelectual redus, ci să examineze dacă reflecția cognitivă este asociată cu o evaluare mai precisă a informațiilor. Rezultatele trebuie înțelese în limitele instrumentului utilizat și ale sarcinilor experimentale.
Ce au descoperit cercetătorii despre gândirea analitică și știrile false?
Participanții care au obținut scoruri mai mari la testul de reflecție cognitivă au demonstrat, în general, o capacitate mai bună de a diferenția titlurile adevărate de cele false. Ei au fost mai puțin înclinați să considere corecte informațiile false și au evaluat mai favorabil informațiile adevărate. Această asociere a fost observată inclusiv atunci când titlurile false corespundeau orientării lor politice.
Constatarea este importantă deoarece una dintre ipotezele analizate presupunea că raționamentul ar putea fi folosit pentru justificarea opiniilor deja existente. Conform acestei explicații, persoanele mai analitice ar putea deveni mai eficiente în construirea unor argumente în favoarea informațiilor compatibile cu propriile convingeri, chiar și atunci când acestea sunt false. În schimb, rezultatele au indicat că reflecția cognitivă a fost asociată predominant cu o discriminare mai bună între adevăr și fals.
Analizele realizate la nivelul titlurilor au oferit informații suplimentare. Scorurile mai mari la CRT au fost asociate cu o probabilitate mai redusă de a considera adevărate afirmațiile relativ neverosimile, care erau în principal știri false. În același timp, participanții mai reflexivi au evaluat mai favorabil afirmațiile relativ plauzibile, care proveneau în principal din știri adevărate.
Prin urmare, gândirea analitică nu a fost asociată doar cu un scepticism mai pronunțat, ci cu o capacitate mai bună de a diferenția informațiile credibile de cele înșelătoare. Aceasta este una dintre contribuțiile importante ale cercetării, deoarece simpla neîncredere în orice informație nu reprezintă o soluție pentru dezinformare. Evaluarea corectă presupune atât identificarea afirmațiilor false, cât și recunoașterea informațiilor susținute de dovezi.
Contează mai mult prejudecățile politice sau lipsa reflecției?
Una dintre întrebările centrale ale studiului a fost dacă oamenii folosesc raționamentul pentru a descoperi informații corecte sau pentru a-și apăra convingerile politice. În psihologie, a doua posibilitate este discutată în cadrul conceptului de raționament motivat, care descrie situațiile în care evaluarea informațiilor este influențată de concluzia pe care persoana își dorește să o susțină. Acest mecanism poate contribui la interpretarea selectivă a dovezilor.
Rezultatele obținute de Pennycook și Rand au susținut mai puternic explicația bazată pe insuficienta utilizare a reflecției analitice. Participanții cu scoruri mai mari la CRT au diferențiat mai bine informațiile adevărate de cele false, inclusiv în cazul știrilor compatibile cu orientarea lor politică. În plus, asocierea dintre reflecția cognitivă și evaluarea corectitudinii titlurilor nu a depins în mod semnificativ de gradul de compatibilitate ideologică a acestora.
Cercetătorii au observat și că, în ansamblu, participanții au diferențiat mai bine știrile adevărate de cele false atunci când titlurile erau compatibile cu orientarea lor politică decât atunci când erau incompatibile. Această constatare nu înseamnă că prejudecățile politice nu există sau că nu influențează niciodată evaluarea informațiilor. Ea arată că, în sarcinile și eșantioanele investigate, relația dintre gândirea analitică și identificarea știrilor false nu a fost explicată în principal prin apărarea convingerilor politice.
Diferența dintre cele două explicații este relevantă și pentru alte situații în care opiniile individuale sunt influențate de contextul social. În anumite împrejurări, comportamentul și deciziile unei persoane se pot modifica sub influența grupului, chiar dacă aceasta ar fi procedat diferit singură. Mecanismele implicate în asemenea situații sunt explorate și în articolul despre de ce putem lua decizii nechibzuite atunci când suntem în grup.
De ce credem uneori informații false fără să le analizăm?
Utilizarea gândirii automate nu este, în sine, un defect. În multe activități cotidiene, ea permite reacții rapide și eficiente, fără consumarea inutilă a atenției asupra unor decizii simple. Dificultățile pot apărea atunci când aceeași strategie este utilizată pentru evaluarea unor afirmații complexe, controversate sau insuficient susținute de dovezi.
O știre formulată într-un mod familiar poate produce impresia de credibilitate înainte ca persoana să analizeze sursa sau conținutul. Dacă această impresie inițială este acceptată fără reflecție, informația poate fi considerată adevărată pe baza unor indicii superficiale. În astfel de situații, eroarea nu presupune neapărat o intenție de a ignora adevărul, ci poate reflecta faptul că procesul de evaluare nu a fost suficient de aprofundat.
David G. Rand subliniază diferența dintre capacitatea de a raționa și tendința de a utiliza efectiv raționamentul într-o anumită situație. O persoană poate avea resursele necesare pentru a examina o informație, dar poate să nu le mobilizeze de fiecare dată. De asemenea, simpla utilizare a gândirii analitice nu garantează că răspunsul final va fi corect, deoarece oamenii pot ajunge la concluzii greșite chiar și după o reflecție atentă.
Această perspectivă explică de ce ideea de „lene mentală” trebuie interpretată cu prudență. Termenul descrie metaforic tendința de a evita uneori efortul cognitiv, nu o caracteristică morală sau intelectuală a persoanelor care acceptă informații false. Vulnerabilitatea la dezinformare poate depinde de mai mulți factori, iar rezultatele unui singur test nu permit formularea unor judecăți despre inteligența sau responsabilitatea individuală.
Rețelele sociale și evaluarea rapidă a informațiilor
Rețelele sociale oferă acces rapid la un volum mare de informații, prezentate adesea prin titluri, imagini și descrieri scurte. În acest context, utilizatorii pot forma impresii despre credibilitatea unei știri fără să examineze întregul conținut. Formatul și ritmul consumului de informații pot favoriza evaluările rapide, deși efectele diferă în funcție de utilizator și de situație.
Studiul realizat de Pennycook și Rand a utilizat titluri de știri prezentate într-un format asemănător postărilor distribuite pe Facebook. Participanții au fost solicitați să aprecieze acuratețea informațiilor, ceea ce a permis examinarea judecăților lor într-un context apropiat de cel al consumului de știri online. Totuși, experimentul nu a demonstrat că aceleași persoane ar fi distribuit efectiv informațiile false în mediul digital.
Distincția dintre a considera o informație adevărată și a o distribui este importantă. O persoană poate distribui un conținut din motive diferite, inclusiv pentru a provoca o reacție, pentru a participa la o conversație sau pentru a exprima o opinie, fără să fi evaluat explicit corectitudinea lui. Prin urmare, rezultatele privind aprecierea acurateței nu trebuie interpretate automat ca dovezi despre toate motivele pentru care circulă dezinformarea.
Modul în care interacționăm cu informațiile digitale depinde și de obiceiurile de utilizare a tehnologiei. Timpul petrecut în fața ecranului nu descrie singur întreaga experiență online, deoarece contează și activitățile desfășurate, conținutul accesat și contextul utilizării. Această perspectivă este abordată și în articolul despre conceptul de screenome și influența experiențelor digitale asupra vieții cotidiene.
Gândirea critică poate reduce vulnerabilitatea la fake news?
Rezultatele studiului sugerează că încurajarea reflecției ar putea reprezenta o direcție utilă pentru reducerea vulnerabilității la informații false. Dacă persoanele care utilizează mai mult gândirea analitică diferențiază mai bine știrile adevărate de cele false, atunci strategiile care stimulează evaluarea atentă merită investigate. Aceasta nu înseamnă însă că simpla recomandare de a gândi mai mult a fost demonstrată, prin cercetarea respectivă, ca intervenție eficientă în orice situație.
O abordare compatibilă cu aceste rezultate presupune acordarea unei atenții mai mari corectitudinii informației înainte de acceptarea ei. Cititorul poate examina dacă afirmația este plauzibilă, dacă există dovezi care o susțin și dacă prima impresie reflectă conținutul real. Aceste întrebări nu garantează identificarea fiecărei informații false, dar pot încuraja o evaluare mai atentă decât acceptarea automată a titlului.
Verificarea provenienței informației rămâne importantă, deoarece raționamentul individual nu poate înlocui accesul la dovezi credibile. Chiar și o persoană cu abilități analitice bune poate ajunge la o concluzie greșită dacă informațiile disponibile sunt incomplete sau înșelătoare. De aceea, gândirea critică trebuie înțeleasă ca un proces care combină reflecția cu examinarea surselor și a dovezilor.
Relația dintre evaluarea informațiilor și procesele cognitive este relevantă și pentru înțelegerea felului în care oamenii își formează judecățile. Deși studiul despre fake news s-a concentrat asupra reflecției cognitive, psihologia investighează și alte mecanisme implicate în procesarea informațiilor, precum apariția și succesiunea gândurilor. Un exemplu este cercetarea prezentată în articolul despre numărul de gânduri pe care le avem într-o zi.
De ce nu este suficient să le cerem oamenilor să renunțe la prejudecăți?
Schimbarea convingerilor personale poate fi dificilă, mai ales atunci când acestea sunt legate de identitate, apartenență socială sau experiențe importante. Din acest motiv, o strategie care urmărește exclusiv convingerea unei persoane să își abandoneze opiniile poate întâmpina rezistență. Cercetarea lui Pennycook și Rand indică posibilitatea unei abordări complementare, centrate asupra modului în care sunt evaluate informațiile.
Încurajarea unei persoane să se gândească la acuratețea unei afirmații poate fi diferită de încercarea de a-i schimba direct orientarea politică sau convingerile. O asemenea intervenție urmărește să aducă în prim-plan întrebarea dacă informația este adevărată, nu dacă aceasta este convenabilă pentru o anumită perspectivă. Autorii au considerat că această distincție poate deschide direcții promițătoare pentru cercetarea modalităților de combatere a dezinformării.
Totuși, rezultatele studiului nu permit concluzia că prejudecățile sunt irelevante sau că toate persoanele pot fi protejate de știri false printr-o simplă pauză de reflecție. Cele două mecanisme pot coexista, iar influența lor poate varia în funcție de natura informației și de context. Înțelegerea acestei complexități este importantă pentru evitarea unor explicații excesiv de simplificate despre comportamentul uman.
Ce limite are cercetarea despre știrile false și reflecția cognitivă?
Studiul a inclus un număr important de participanți, însă aceștia au fost recrutați printr-o platformă online, nu printr-o procedură care să asigure reprezentativitatea populației generale. Rezultatele descriu relațiile observate în eșantioanele investigate și nu pot fi transferate automat tuturor grupurilor sociale sau culturale. De asemenea, conținutul utilizat a fost concentrat asupra unor titluri de știri politice, ceea ce limitează extinderea concluziilor la toate formele de dezinformare.
O altă limitare privește natura rezultatelor. Cercetătorii au identificat asocieri între scorurile la testul de reflecție cognitivă și capacitatea de diferențiere a știrilor, dar acest lucru nu demonstrează de unul singur o relație cauzală. Nu se poate afirma exclusiv pe această bază că îmbunătățirea scorului la CRT ar produce automat o capacitate mai bună de recunoaștere a informațiilor false.
În plus, evaluarea credibilității unor titluri într-un experiment este diferită de interacțiunea cotidiană cu informațiile online. În afara unui cadru de cercetare, oamenii întâlnesc mesaje în contexte sociale variate și pot avea motive diferite pentru a le citi, accepta sau distribui. Aceste diferențe trebuie luate în considerare atunci când rezultatele sunt utilizate pentru formularea unor recomandări practice.
Cercetarea poate fi consultată în baza de date PubMed, sub titlul Lazy, not biased: Susceptibility to partisan fake news is better explained by lack of reasoning than by motivated reasoning. Articolul a fost publicat în revista Cognition și reprezintă o contribuție importantă la investigarea relației dintre gândirea analitică, convingerile politice și evaluarea informațiilor.
Ce putem învăța despre felul în care judecăm informațiile?
Una dintre ideile importante ale cercetării este că oamenii nu devin vulnerabili la informații false exclusiv pentru că acestea le confirmă opiniile. Modul în care o afirmație este analizată contează, iar tendința de a depăși prima impresie poate fi asociată cu o evaluare mai corectă. În același timp, rezultatele nu justifică etichetarea persoanelor care cred știri false drept lipsite de inteligență sau incapabile să gândească rațional.
Gândirea automată ne ajută să gestionăm eficient numeroase situații, dar nu este întotdeauna suficientă pentru evaluarea informațiilor complexe. Atunci când o știre pare surprinzătoare, foarte convingătoare sau perfect compatibilă cu propriile convingeri, poate fi util să examinăm mai atent dovezile și proveniența ei. O asemenea abordare nu elimină toate erorile de judecată, însă încurajează o relație mai atentă și mai responsabilă cu informațiile pe care le întâlnim.
Leave a Reply