Social media este o adevărată fabrică de trenduri și provocări care nu se oprește niciodată. Cel mai recent trend pune în prim-plan (presupusa) stare de bine și sănătatea mentală care s-ar obține prin practicarea așa-numitului „rotting in bed”. Tradus literal, termenul înseamnă „a putrezi în pat”.
În ce constă mai exact, având în vedere că ființele umane rareori „putrezesc” în timp ce sunt în viață? Acest trend presupune să te refugiezi în dormitor, să te arunci în pat și să petreci ore în șir mâncând, uitându-te la seriale sau filme, dând scroll la nesfârșit pe rețelele de socializare și ignorând complet tot ce se întâmplă în exterior. Este o un fel de pauză de la viață, de la responsabilități și de la apelurile telefonice. Ceva ce probabil am făcut toate la un moment dat, dar care aici devine o practică prelungită, permisă și încurajată până când te simți pregătită să revii la realitate.
Desigur, cu toate am experimentat acest comportament a doua zi după o zi groaznică, după o traumă, o ceartă, o despărțire sau o pierdere grea. Am fost experte în a ne abandona în pat, exact ca Bridget Jones când descoperă că Daniel Cleaver o înșală, sau ca Rory Gilmore după despărțirea de Dean. Există, așadar, motive foarte valide pentru a „putrezi” în pat din când în când. Ne-am acordat ore sau chiar zile de liniște absolută, printre cutii de fast-food și cu telefoanele închise. Dar de ce să transformăm asta într-un trend?
Premisa de la care se pornește este că e normal să validăm nevoia fiecăreia dintre noi de a petrece timp în izolare totală. Să-ți petreci ziua dormind, făcând binging de seriale sau navigând pe TikTok te poate face să te simți puțin mai bine pe moment, deoarece îți distrage atenția de la emoțiile și experiențele negative. Însă realitatea este că lucrurile dificile cu care trebuie să ne confruntăm sunt tot acolo când ne ridicăm din pat. Și, de obicei, par și mai greu de gestionat. Atunci, de ce să transformăm în trend o practică ce nu ne face bine pe termen lung?
Normalizarea trendului „rotting in bed”: O abordare greșită
Să te răsfeți cu gustări și platforme de streaming, să ignori responsabilitățile vieții și să ieși din cameră doar când te simți suficient de odihnită (sau când începe să se simtă atrofia musculară) nu este deloc o noutate revoluționară. Cu toate acestea, astăzi există milioane de videoclipuri pe TikTok care promovează „rotting in bed” (folosind o dezordine atent regizată pentru estetica online) ca și cum ar fi cea mai bună metodă de relaxare. Susținătorii acestui curent afirmă că este o formă de rebeliune împotriva culturii iperproductivității, a iperconectării și a prezenței constante.
Totuși, aici apare un prim scurtcircuit: să te filmezi – sau să lași pe altcineva să te filmeze – în timp ce lenevești în pat, pretinzând că vrei să te izolezi, înseamnă de fapt tot a produce conținut, a distribui și a fi prezent online. Este exact opusul conceptului de deconectare, mai pe scurt.
Cu siguranță, multora le-a trecut prin minte „goblin mode” (modul goblin), o tendință aproape identică care a fost desemnată chiar cuvântul anului în dicționarul Oxford în 2022. Care este diferența dintre cele două? Trendul „bed rotting” folosește un concept exagerat și grotesc („a putrezi”) pentru a descrie inactivitatea, prezentând-o ca pe o formă de transgresiune. Dar dacă vrem să normalizăm o practică ce există dintotdeauna, de ce să o descriem ca pe o rebeliune?
Majoritatea oamenilor apreciază timpul pe care îl pot petrece lenevind în pat; cei mai mulți ar prefera să rămână acolo ore în șir după ce sună alarma de dimineață. Acesta este motivul pentru care oamenii își petrec adesea zilele libere în acest mod, încălcând chiar și o regulă de igienă considerată de mulți sacră: mâncatul în pat, lăsând firimiturile și mirosurile să invadeze cearșafurile. Aceasta se numește decompresie naturală, lene sănătoasă, odihnă sau dorința legitimă de a nu face nimic.
Eticheta de „sănătate mentală” aplicată oricărui trend
Nu este suficient să iei o practică oarecare, să o duci la extrem (lipsindu-te și de coerență, din moment ce vedem pe rețelele sociale exact momentele în care ar trebui să fim izolați) și să o îmbraci în haina de „self-care”. Invocarea importanței sănătății mentale a devenit o scuză pentru a justifica orice trend la care oamenii aleg să participe doar pentru a nu rămâne în urmă, pentru a nu se opri din a produce și din a fi prezenți online. Chiar și atunci când, din punct de vedere tehnic, trendul ar trebui să fie despre a dispărea, a te retrage în pat și a rămâne în liniște și izolare pentru a te recupera după oboseala vieții.
Riscurile reale pentru sănătatea mentală
În realitate, trendul „rotting in bed”, atât de promovat ca fiind un remediu pentru starea de bine, poate face mult rău psihicului. Să o spunem direct: a rămâne în pat și a dormi excesiv pe parcursul zilei (hipersomnia) este adesea un semn de depresie și de alte tulburări afective. Acestea sunt afecțiuni răspândite de care trebuie să aibă grijă specialiștii în sănătate mentală, nu influencerii de pe internet. Practicarea prelungită a acestui comportament poate crește șansele de a dezvolta tulburări de dispoziție acolo unde ele nu existau, iar hipersomnia are o relație bidirecțională cu depresia, fiind atât o cauză, cât și un efect al acesteia.
Această modă care provoacă oamenii să își trăiască viața în poziție orizontală nu normalizează nevoia firească de retragere pentru a procesa o perioadă grea; mai degrabă, tinde să normalizeze un comportament care, dacă devine o obișnuință, duce la izolare accentuată, insatisfacție și apatie. Pentru a preveni aceste stări, este esențială comunicarea clară a nevoilor emoționale către cei dragi sau către un specialist, în loc să ne refugiem în izolare totală.
Există modalități mai bune de a-ți reveni „după greutățile vieții”
Dincolo de perioadele dificile care pot apărea în viața oricui sau de momentele de după o traumă, există modalități mult mai eficiente pentru a te deconecta, pentru a te odihni și pentru a te retrage din caruselul agitat al vieții de zi cu zi.
În loc să rămâi în pat toată ziua la „putrezit”, există o activitate care a demonstrat științific că îmbunătățește sănătatea fizică și mentală, reduce stresul și crește stima de sine. Aceasta constă în a te bucura activ de lumea înconjurătoare. Și poți face asta printr-o plimbare, privind pe fereastră, răsfoind un album vechi cu fotografii fizice, din hârtie, sau oferindu-ți luxul de a viziona un documentar captivant.
De asemenea, mișcarea fizică este de un real ajutor. Activitatea fizică, de preferat în natură, ajută mintea și corpul să își regăsească echilibrul. Cultura toxică a productivității face ca oamenilor să le fie greu să se bucure de perioadele de inactivitate, în special tinerilor care văd în fiecare secundă pe rețelele sociale realizările celorlalți. Sentimentul de vinovăție atunci când alegem să ne izolăm este un automatism la fel de toxic, cauzat de aceeași cultură a eficienței cu orice preț. Totuși, nu trebuie să cădem în capcană: nu este nevoie să inventăm trenduri dăunătoare pe internet pentru a ne justifica nevoia fiziologică de izolare și odihnă.
Dacă simți că nevoia de a te izola în pat devine greu de controlat sau dacă această stare persistă, este important să știi că nu trebuie să treci singur prin asta. Site-ul nostru îți oferă posibilitatea de a contacta un psiholog delegat pentru sesiuni de terapie personalizate. Pentru mai multe detalii și pentru a face primul pas spre bine, te invităm să ne contactezi prin formularul de pe pagina Programează o ședință cu un psiholog.
Leave a Reply