Narcisism patologic, ADHD, traume infantile și diverse alte tulburări: așa-numitul „therapy speak” – adică limbajul tehnic, specific cabinetelor de psihoterapie – a intrat cu un pas înainte în conversațiile noastre de zi cu zi. Efectul? Discuțiile noastre obișnuite seamănă din ce în care mai mult cu niște ședințe de autoanaliză nesfârșite și, de cele mai multe ori, fără nicio concluzie concretă. Vinovate pentru acest fenomen sunt rețelele sociale și tendința de a normaliza orbește termeni tehnico-științifici în contexte complet nepotrivite.
Este tot mai dificil să distingi o conversație între prieteni de o ședință de terapie
O întâlnire romantică eșuată este etichetată rapid ca fiind un „tipar disfuncțional”, o replică mai tăioasă este citită imediat ca o „încălcare a limitelor personale”, iar orice partener care se comportă nepotrivit devine „cu siguranță un narcisist” (deși, în realitate, cel mai probabil nu este). Toate acestea se întâmplă pe fondul utilizării abuzive și cotidiene a unor cuvinte mari precum gaslighting, trigger, deficit, tulburare sau traumă. Am ajuns să vorbim așa cu noi înșine, dar și cu cercul de prieteni atunci când ieșim în oraș, când vorbim la telefon sau când ne facem rutina de îngrijire înainte de culcare. Aceasta este normalizarea – și, implicit, banalizarea – unui limbaj strict medical în sfere care nu au nicio legătură cu psihoterapia.
Fenomenul de „therapy speak”, adică împrumutarea termenilor din psihoterapie în cele mai banale contexte cotidiene, este acum pretutindeni. Deși tindem să dăm mereu vina pe social media, adevărul este că acest trend se propagă masiv prin clipurile scurte de pe Instagram sau TikTok, în descrierile de pe aplicațiile de dating și în conținutul creatorilor de conținut, ajungând ulterior în mesajele vocale interminabile pe care le trimitem prietenilor. Acest vocabular nu a fost popularizat de mediul academic, ci de primii „psiholog-influenceri”. Însă dincolo de cuvinte, asistăm la o schimbare profundă a modului în care ne percepem pe noi înșine și ne gestionăm relațiile.
Prin simplificarea unor concepte clinice complexe în „pastile emoționale” ușor de distribuit și de digerat, platformele online au transformat psihologia într-un trend de masă. Expresii precum „Nu sunt responsabilă pentru ceea ce simte celălalt” sau „Îmi stabilesc limitele” nu mai sunt doar simple afirmații; ele au devenit simbolurile unui nou mod de poziționare în lume, aflat la granița fină dintre emancipare personală (empowerment) și o permanentă autoabsolvire de vină.
Dacă toată lumea este „neurodivergentă”, atunci nimeni nu mai este cu adevărat
Pe de altă parte, nu este deloc rar ca terminologia terapeutică să fie folosită pentru a rescrie și a complica inutil cele mai simple experiențe umane. Astăzi, o persoană nu mai este doar timidă, ci „neurodivergentă”. Nu mai este doar dezamăgită, ci „dereglată emoțional” (dysregulated). Doi oameni nu mai sunt doar în dezacord, ci se află prinși într-o „dinamică toxică”. Rezultatul este un vocabular emoțional aparent foarte tehnic, dar care în realitate devine plat, lipsit de nuanțe și mult mai puțin profund.
Această cosmetizare a psihanalizei are, fără îndoială, farmecul ei, deoarece transformă banalul cotidian într-o chestiune de identitate și mută discuția spre acea formă de autoanaliză continuă care domină interacțiunile sociale. Totuși, ea reprezintă și o scurtătură narativă periculoasă. Folosirea termenilor de cabinet îți oferă iluzia că te înțelegi pe tine, pe ceilalți și lumea din jur fără a mai trece prin filtrul îndoielii, al ascultării active și al confruntării reale. În multe cazuri, acest jargon devine doar un alibi perfect pentru a evita asumarea propriei responsabilități emoționale.
Când aplatizăm orice experiență umană pe axa patologiei, riscăm să transformăm „therapy speak-ul” într-o limbă universală care standardizează emoțiile. Pare că, pentru a fi legitime, trăirile noastre trebuie neapărat să treacă printr-un filtru clinic. În caz contrar, dacă ai avut doar o neînțelegere cu un om oarecare, povestea ta pare prea simplă, prea banală ca să mai conteze.
Cum ne poate distruge jargonul psihologic relațiile de prietenie
Este esențial să subliniem un adevăr fundamental: a folosi cuvinte preluate din psihoterapie nu înseamnă a face terapie. În spatele fiecărui termen clinic se află un sistem extrem de complex de semnificații care presupune context, ani de formare academică, experiență practică și o metodologie riguroasă. Atunci când acest limbaj este redus la simple lozinci de internet, el își pierde precizia și riscă să devină contraproductiv chiar și pentru persoanele care suferă cu adevărat de o tulburare psihică.
Prin urmare, primul efect secundar major al acestui fenomen este un deserviciu adus sănătății mintale: atunci când absolut totul este catalogat drept o „traumă”, nimic nu mai este tratat ca o traumă reală. În al doilea rând, un aspect grav este că nu mai realizăm când conversațiile noastre încetează să mai fie cu adevărat conversații. Ele devin simple monologuri și descărcări emoționale deghizate în „profunzime”, în care nimeni nu mai ascultă cu adevărat pe nimeni.
Iată ce face, de fapt, acest jargon cu relațiile noastre: le golește de dialogul autentic și le transformă în interpretări emoționale rigide, adesea mai degrabă performative decât sincere. Pentru a salva aceste legături, este nevoie de o întoarcere la autenticitate, unde comunicarea clară a nevoilor emoționale se face prin cuvinte simple, calde și firești, fără etichete clinice menite să pună diagnostice sau să ridice ziduri între noi și cei dragi.
Limbajul simplu, vulnerabilitatea asumată și deschiderea către celălalt sunt pilonii unei conexiuni reale. Dacă simți că relațiile tale au devenit tensionate, că interacțiunile cu ceilalți sunt blocate în tipare rigide sau dacă te confrunți cu dificultăți emoționale pe care nu le poți gestiona doar prin discuții cu prietenii, ghidajul unui specialist poate face diferența. Cabinetul de psihoterapie este singurul spațiu în care acești termeni își găsesc utilitatea corectă, într-un cadru sigur și profesionist. Site-ul nostru vă oferă posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie menite să vă sprijine în clarificarea propriilor emoții; pentru mai multe detalii și programări, vă rugăm să ne contactați prin formularul din pagina Programează o ședință cu un psiholog.
Leave a Reply