Schizofrenia: 80% dintre persoanele afectate au deficite cognitive
În Italia, se estimează că schizofrenia afectează aproximativ 300.000 de persoane, cu o prevalență de circa 0,6% în rândul populației adulte. Dintre acestea, peste 80% prezintă deficite cognitive care influențează semnificativ capacitatea de a lucra, de a menține relații sociale și de a gestiona activitățile cotidiene. Aceste dificultăți reprezintă unul dintre principalii factori care determină calitatea vieții, uneori chiar mai mult decât simptomele psihotice propriu-zise.
Totuși, nu toate deficitele cognitive sunt direct cauzate de boală. Cel puțin o treime dintre acestea pot fi asociate unor factori externi și potențial modificabili.
Această perspectivă marchează o schimbare importantă în abordarea schizofreniei, mutând accentul de la controlul exclusiv al simptomelor psihotice către evaluarea atentă a factorilor care influențează funcționarea cognitivă. Datele provin dintr-un studiu italian realizat de Departamentul de Sănătate Mintală al Universității din Brescia, coordonat de profesorul Antonio Vita, și prezentat în cadrul Congresului European de Psihiatrie (EPA 2026), desfășurat la Praga.
Deficit cognitiv „primar” și „secundar”
O proporție semnificativă a deficitelor cognitive – cel puțin o treime – observate la persoanele cu schizofrenie este legată de factori secundari și, prin urmare, poate fi parțial ameliorată. Această distincție deschide oportunități reale de intervenție terapeutică.
Cercetătorii propun o diferențiere esențială între deficitul cognitiv „primar” și cel „secundar”.
Rolul tratamentelor medicamentoase
Deficitul cognitiv primar reflectă componenta neurodezvoltativă intrinsecă a schizofreniei și afectează mai multe funcții, precum memoria, atenția, funcțiile executive și cogniția socială. Aceste dificultăți pot apărea chiar înainte de debutul psihozei și tind să aibă o evoluție relativ stabilă în timp.
În schimb, deficitul cognitiv secundar este influențat de factori care pot agrava performanța cognitivă. Printre aceștia se numără efectele anumitor medicamente (în special cele cu acțiune anticolinergică), utilizarea antipsihoticelor de primă generație și a benzodiazepinelor, sindromul metabolic, tulburările de somn, sedentarismul, consumul de substanțe – în special cannabisul – precum și izolarea socială.
Diferențierea acestor două tipuri de deficit este esențială în practica clinică. În timp ce deficitul primar necesită intervenții structurate, precum reabilitarea cognitivă și optimizarea tratamentului, cel secundar implică identificarea și reducerea factorilor care contribuie la apariția sa.
Impactul simptomelor și direcții de intervenție
În acest context, abordarea schizofreniei devine mai complexă și mai cuprinzătoare. Nu se limitează doar la controlul simptomelor psihotice, ci include și adaptarea tratamentelor în funcție de impactul asupra funcțiilor cognitive, gestionarea afecțiunilor asociate, promovarea activității fizice, tratarea tulburărilor de somn și reducerea consumului de substanțe.
De asemenea, programele de incluziune socială și profesională joacă un rol esențial în îmbunătățirea funcționării zilnice. Acest tip de abordare integrată poate contribui semnificativ la creșterea calității vieții persoanelor care trăiesc cu schizofrenie.
Pentru a înțelege mai bine importanța exprimării emoțiilor și nevoilor personale în procesul de recuperare, poți citi și articolul despre comunicarea clară a nevoilor emoționale.
Dacă tu sau cineva apropiat se confruntă cu dificultăți legate de sănătatea mintală, pe site-ul nostru ai posibilitatea de a contacta un psiholog pentru sesiuni de terapie. Pentru mai multe informații și programări, te invităm să accesezi formularul de contact disponibil aici: programează o ședință cu un psiholog.
