Terapie pentru bine

  • Programare terapie
  • Psihologie
    • Anxietate și stres
    • Comunicare și dinamici sociale
    • Depresie
    • Dezvoltare personală
    • Mindfulness și relaxare
    • Parenting și familie
    • Psihologia copilului și adolescentului
    • Psihologie cognitiv-comportamentală
    • Traume și vindecare emoțională
    • Tulburări de personalitate
  • Terapii și consiliere
    • Cum alegi un psiholog
    • Ghiduri pentru prima ședință de terapie
    • Întrebări frecvente despre terapie
    • Terapie online
    • Tipuri de terapie
  • Relații și sexualitate
    • Despărțiri & vindecare
    • Dragoste & viață emoțională
    • Relații de cuplu
    • Sex și intimitate
  • Nutriție și alimentație
    • Alimente benefice pentru creier și stare de bine
    • Diete și stiluri alimentare
    • Obiceiuri alimentare sănătoase
    • Sănătate metabolică
    • Vitamine și minerale
  • Știință și sănătate
    • Farmacie și medicamente
    • Longevitate și stil de viață
    • Neuroștiință explicată simplu
    • Somn și ritm circadian
    • Studii științifice explicate pe înțelesul tuturor
  • Psihiatrie
    • ADHD și alte tulburări neuropsihice
    • Medicamente și tratamente
    • Schizofrenie și tulburări psihotice
    • Tulburări bipolare
    • Tulburări psihice
  • Noutăți și informații
  • Home
  • Programează o ședință cu un psiholog
  • Contactează-ne
Home » Terapia EMDR în doliu, anxietate, depresie și atacuri de panică: când poate ajuta

Terapia EMDR în doliu, anxietate, depresie și atacuri de panică: când poate ajuta. EMDR: ce este, cum funcționează și pentru ce probleme poate fi utilă.

Depresie, psihologie, terapie Bucuresti, stres,anxietate, traume

Terapia EMDR este o formă structurată de psihoterapie, dezvoltată inițial pentru tratarea tulburării de stres posttraumatic. Poate fi luată în considerare și în cazul unor dificultăți precum doliul cu elemente traumatice, anxietatea, atacurile de panică sau depresia, mai ales atunci când simptomele sunt legate de experiențe dureroase care continuă să influențeze prezentul.

Dovezile nu sunt însă la fel de solide pentru toate aceste probleme. EMDR este una dintre intervențiile bine studiate și recomandate pentru tulburarea de stres posttraumatic, în timp ce cercetările privind utilizarea sa în depresie, doliu și tulburările de anxietate sunt mai eterogene. Alegerea acestei metode trebuie făcută după evaluarea situației individuale, nu doar pe baza prezenței unor simptome generale.

Ce este terapia EMDR și cum funcționează

EMDR este abrevierea denumirii în limba engleză Eye Movement Desensitization and Reprocessing, tradusă prin „desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare”. Metoda a fost concepută inițial pentru persoanele cu tulburare de stres posttraumatic, dar ulterior a început să fie utilizată și pentru alte dificultăți în care experiențele adverse joacă un rol important.

EMDR se bazează pe ideea că anumite experiențe copleșitoare pot rămâne insuficient procesate, păstrându-și intensitatea emoțională și influențând reacțiile, convingerile și comportamentele actuale. Acesta este un model teoretic al terapiei, nu explicația unică și definitiv demonstrată pentru apariția simptomelor psihologice. Depresia, anxietatea și atacurile de panică pot avea cauze multiple și nu sunt întotdeauna consecința unei traume.

Cum să te programezi la psiholog – ședințe de terapie online sau în București

În timpul procesării, persoana se concentrează pentru intervale scurte asupra unei amintiri, imagini, convingeri sau senzații corporale asociate cu experiența dificilă. În același timp, psihoterapeutul folosește o formă de stimulare bilaterală alternantă. Aceasta poate presupune urmărirea vizuală a mișcărilor mâinii terapeutului, sunete prezentate alternativ la cele două urechi sau atingeri ritmice aplicate alternativ.

Stimularea auditivă și cea tactilă nu produc mișcări ale ochilor, ci sunt modalități alternative de stimulare bilaterală. Mecanismul exact prin care aceste proceduri contribuie la reducerea intensității amintirilor este încă cercetat. National Center for PTSD descrie EMDR ca pe o psihoterapie focalizată pe traumă și arată că există încă dezbateri privind rolul precis al stimulării bilaterale.

Pentru ce probleme poate fi utilă terapia EMDR

Tulburarea de stres posttraumatic și experiențele traumatice

Cele mai consistente dovezi privesc utilizarea EMDR în tulburarea de stres posttraumatic. Terapia urmărește reducerea suferinței asociate amintirii traumatice, astfel încât experiența să poată fi percepută ca aparținând trecutului, nu ca un pericol care se repetă în prezent. Mai multe informații despre legătura dintre EMDR și simptomele tulburării de stres posttraumatic pot ajuta la înțelegerea acestei utilizări.

Doliu și pierderi cu impact traumatic

Doliul este o reacție firească la pierderea unei persoane sau a unei relații importante și nu reprezintă automat o tulburare psihică. EMDR poate fi avută în vedere atunci când pierderea a fost traumatică ori este însoțită de imagini intruzive, vinovăție intensă, teamă sau amintiri care provoacă o suferință persistentă.

Scopul terapiei nu este ștergerea amintirii sau eliminarea legăturii emoționale cu persoana pierdută. Intervenția poate urmări reducerea intensității componentelor traumatice, astfel încât procesul de doliu să poată continua într-un mod mai adaptativ. Ritmul fiecărei persoane este diferit, iar sprijinul acordat unei persoane care trece printr-un doliu trebuie să respecte această particularitate.

Anxietate și atacuri de panică

În unele situații, anxietatea sau atacurile de panică pot fi asociate cu o experiență înfricoșătoare, cu anumite senzații corporale ori cu teama că un eveniment se va repeta. EMDR poate fi folosită pentru procesarea acestor amintiri și a semnificațiilor atribuite lor. Nu toate atacurile de panică au însă la bază o traumă, iar prezența lor nu indică automat necesitatea terapiei EMDR.

Cercetările privind EMDR în tulburarea de panică au produs rezultate mixte. Unele studii au identificat efecte favorabile sau comparabile cu terapia cognitiv-comportamentală, în timp ce altele nu au arătat un avantaj clar. Terapia cognitiv-comportamentală rămâne una dintre intervențiile cu susținere consistentă pentru tulburarea de panică. Înaintea alegerii metodei este importantă înțelegerea manifestărilor și mecanismelor atacurilor de panică.

Depresie asociată cu experiențe dureroase

Experiențele traumatice sau pierderile importante pot contribui la apariția ori agravarea simptomelor depresive, dar depresia nu are o singură cauză. Factorii biologici, psihologici, relaționali și sociali pot interacționa în moduri diferite de la o persoană la alta.

EMDR poate fi integrată în tratament atunci când amintirile dureroase, rușinea, vinovăția sau convingerile negative legate de experiențe adverse întrețin suferința. Cercetările sugerează posibile beneficii, însă metoda nu înlocuiește evaluarea clinică și nu este singura opțiune terapeutică. Articolul despre relația dintre depresie și traumele emoționale explică mai pe larg modul în care cele două se pot influența.

O revizuire sistematică privind folosirea EMDR pentru alte probleme decât PTSD a identificat rezultate promițătoare pentru tulburările de dispoziție și anxietate. Autorii au semnalat însă studii de dimensiuni reduse, protocoale diferite și posibilitatea unui bias de publicare, ceea ce limitează generalizarea concluziilor.

Cum decurge o ședință de terapie EMDR

O ședință EMDR nu presupune confruntarea bruscă și fără pregătire cu cele mai dureroase amintiri. Procesul este structurat, iar ritmul trebuie adaptat capacității persoanei de a gestiona emoțiile activate. Etapele pot include:

  • discutarea istoricului, a dificultăților actuale și a obiectivelor terapiei;
  • pregătirea pentru procesare și exersarea unor metode de reglare emoțională;
  • identificarea amintirii sau situației asupra căreia se va lucra;
  • observarea imaginii, emoțiilor, gândurilor și senzațiilor corporale asociate;
  • serii scurte de stimulare bilaterală, urmate de verificarea reacțiilor apărute;
  • încheierea în condiții de stabilitate și reevaluarea progresului la ședința următoare.

Pe parcurs, intensitatea emoțională asociată unei experiențe se poate reduce, iar persoana poate ajunge la o înțelegere mai adaptativă a evenimentului. Acest lucru nu înseamnă că amintirea este ștearsă sau că toate emoțiile dispar. Obiectivul este ca experiența să nu mai declanșeze același nivel de suferință și să poată fi integrată mai sănătos în istoria personală.

Avantajele și limitele terapiei EMDR

Unele persoane pot observa schimbări semnificative după un număr relativ redus de ședințe, mai ales când dificultatea este bine delimitată. Acest rezultat nu poate fi garantat. Durata depinde de complexitatea experiențelor, simptomele existente, resursele persoanei, obiectivele stabilite și eventualele probleme asociate.

EMDR este o intervenție psihoterapeutică și nu necesită administrarea unor medicamente pentru a fi realizată. Acest lucru nu o transformă însă într-un înlocuitor al tratamentului psihiatric. În depresia moderată sau severă, în tulburările de anxietate și în alte situații clinice, psihoterapia poate fi combinată cu medicația recomandată de medicul psihiatru.

Procesarea amintirilor poate activa temporar emoții intense, imagini sau senzații corporale neplăcute. Din acest motiv, EMDR trebuie aplicată de un psihoterapeut cu pregătire specifică, după evaluarea stabilității și a nevoilor persoanei. Durata și frecvența ședințelor, precum și momentul începerii procesării, pot varia în funcție de specialist și de situația clinică.

Cum alegi specialistul potrivit

EMDR este aplicată în cadrul psihoterapiei de un psihoterapeut care a urmat formare specifică în această metodă. Un psiholog clinician poate realiza evaluarea psihologică, dar nu orice psiholog clinician este automat și psihoterapeut. Medicul psihiatru poate stabili un diagnostic medical și poate recomanda tratament medicamentos atunci când este necesar. În funcție de dificultăți, acești specialiști pot colabora.

Dacă o pierdere, o experiență traumatică, anxietatea sau atacurile de panică îți afectează viața de zi cu zi, poți programa o ședință cu un specialist pentru a discuta ce formă de sprijin se potrivește situației tale. Evaluarea inițială poate clarifica dacă EMDR este o opțiune potrivită sau dacă o altă intervenție ar răspunde mai bine nevoilor tale.

Aug 4, 2026Teodor Avram
Lipsa de aer și palpitațiile: atac de panică sau criză de anxietate?Masajul bioenergetic neonatal: beneficii, limite și precauții
You Might Also Like
 
Ce este Brainspotting? Metodă inovatoare pentru procesarea traumelor psihice
 
Trauma și epuizarea emoțională

Leave a Reply Cancel reply

Teodor Avram

Creativ și curios în privința comportamentului uman, explorează teme de psihologie socială și auto-îmbunătățire.

3 months ago Anxietate și stres, Depresie, Tipuri de terapie, Traume și vindecare emoționalăanxietate, atacuri de panică, depresie, desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare, doliu, PTSD, terapia EMDR, trauma psihologică6

Articole recente

  • Ce tip de inteligență ai? Cele 9 inteligențe multiple din teoria lui Howard Gardner
  • De ce ne asumăm riscuri? Cercetătorii au identificat o regiune a creierului care influențează deciziile riscante
  • Amintirile traumatice: de ce persistă și cum reacționează creierul la traumă
  • De ce ne este greu să luăm decizii când avem prea multe opțiuni? Ce se întâmplă în creier
  • De ce sunt copiii atrași de supereroi? Explicația psihologică a unui studiu
  • De ce visăm? Cum ne ajută somnul REM să găsim soluții și să procesăm emoțiile
  • De ce ne deranjează un tablou strâmb? Explicația psihologică a nevoii de a pune lucrurile în ordine
  • Expresiile faciale din timpul orgasmului și durerii sunt diferite. Ce arată un studiu despre emoții și cultură
  • La ce vârstă încep copiii să simtă emoții? Cum se dezvoltă bucuria, frica și tristețea
  • Poate telefonul să detecteze semnele depresiei? Cum funcționează analiza comportamentului digital
Totul despre consiliere și terapie – articole despre sănătate mintală

Comentarii recente

  1. Ce tip de inteligență ai? Cele 9 inteligențe multiple din teoria lui Howard Gardner on Ce se întâmplă în creier când ne rătăcim? De ce frica ne poate face să pierdem orientarea
  2. De ce ne asumăm riscuri? Cercetătorii au identificat o regiune a creierului care influențează deciziile riscante on De ce facem lucruri nechibzuite când suntem în grup? Explicația psihologică
  3. Amintirile traumatice: de ce persistă și cum reacționează creierul la traumă on Ce se întâmplă în creier când ne rătăcim? De ce frica ne poate face să pierdem orientarea
  4. De ce ne este greu să luăm decizii când avem prea multe opțiuni? Ce se întâmplă în creier on Cum anticipează creierul gravitația și își adaptează mișcările
  5. De ce sunt copiii atrași de supereroi? Explicația psihologică a unui studiu on De ce facem lucruri nechibzuite când suntem în grup? Explicația psihologică

Tag-uri

anxietate (325) autocunoaștere (141) depresie (190) dezvoltare emoțională (134) dezvoltare personală (437) echilibru emoțional (226) gestionarea emoțiilor (137) gestionarea stresului (134) inteligență emoțională (98) mindfulness (195) neuroștiință (94) parenting (220) psihologia copilului (105) psihologie (426) psihoterapie (204) reglare emoțională (101) relații sănătoase (111) stima de sine (140) stres (189) sănătate emoțională (163) sănătate mentală (285) sănătate mintală (404) terapie cognitiv-comportamentală (120) terapie psihologică (121) vindecare emotionala (149)

Link-uri utile

  • Contactează-ne
  • Despre noi
  • Echipa noastră

Politici și termeni

  • Declarație de confidențialitate
  • Privacy Policy
  • Termeni și condiții

Conținutul acestui site este protejat prin drepturi de autor. Toate materialele publicate sunt proprietatea Terapie pentru bine și nu pot fi copiate, reproduse sau distribuite fără acordul scris al deținătorului.

2025 © Psihologie și terapie pentru o viață mai bună
Gestionează consimțământul

Pentru a oferi cele mai bune experiențe, folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau a accesa informații de pe dispozitivul tău. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau identificatori unici pe acest site. Neacordarea consimțământului sau retragerea acestuia poate afecta negativ anumite funcționalități și caracteristici ale site-ului.

Functional Always active
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar pentru scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de către utilizator sau abonat, ori exclusiv pentru realizarea transmiterii unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Stocarea sau accesul tehnic este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație legală, cooperarea voluntară a furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrări suplimentare de la terți, informațiile stocate sau preluate în scopul acesta nu pot fi folosite, în mod normal, pentru a te identifica.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
  • Manage options
  • Manage services
  • Manage {vendor_count} vendors
  • Read more about these purposes
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}