Schimbările de dispoziție fac parte din viața obișnuită. Ele pot deveni însă o problemă atunci când sunt persistente sau foarte intense, afectează activitățile zilnice ori sunt însoțite de comportamente riscante, gânduri de autovătămare sau suicid. Tulburările de dispoziție influențează nu doar starea emoțională, ci și energia, somnul, apetitul, concentrarea, relațiile și capacitatea persoanei de a funcționa la serviciu, la școală sau acasă.
Tulburarea depresivă majoră și tulburarea bipolară se numără printre cele mai cunoscute afecțiuni din această categorie. Manifestările lor diferă, iar prezența unor simptome generale nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic. Evaluarea realizată de specialiști este importantă atât pentru identificarea problemei, cât și pentru alegerea tratamentului potrivit.
Ce sunt tulburările de dispoziție și când devin o problemă?
O perioadă de tristețe după o pierdere, o zi dificilă sau o variație temporară a energiei nu indică automat o tulburare psihică. Diferența este legată de durata și intensitatea manifestărilor, de contextul în care apar și de măsura în care interferează cu viața de zi cu zi. În cazul depresiei, starea de tristețe, golul interior sau pierderea interesului tind să persiste și să afecteze mai multe domenii ale vieții. Este important de înțeles că depresia nu este o simplă tristețe și nici o lipsă de voință.
În tulburarea bipolară pot apărea, pe lângă episoadele depresive, perioade de manie sau hipomanie, caracterizate printr-o dispoziție neobișnuit de euforică ori iritabilă, energie crescută și o nevoie redusă de somn. Intensitatea și consecințele acestor episoade diferă de la o persoană la alta. Mai multe informații despre manifestări și îngrijire sunt prezentate în ghidul dedicat gestionării tulburării bipolare.
De ce apar tulburările de dispoziție?
Tulburările de dispoziție nu au, de regulă, o singură cauză. Apariția lor poate fi influențată de interacțiunea dintre factori biologici, genetici, psihologici, sociali și de mediu. Printre factorii care pot crește vulnerabilitatea sau pot contribui la declanșarea și menținerea simptomelor se numără:
- antecedentele familiale de depresie, tulburare bipolară sau alte probleme de sănătate mintală;
- traumele emoționale și experiențele adverse;
- stresul intens sau cronic;
- schimbările majore de viață și pierderile importante;
- izolarea și lipsa sprijinului social;
- anumite modificări hormonale sau afecțiuni medicale.
Serotonina, dopamina și alți neurotransmițători participă la reglarea dispoziției, energiei și motivației. Totuși, tulburările de dispoziție nu pot fi reduse la un simplu „dezechilibru chimic” al creierului. Mecanismele sunt mai complexe și diferă între persoane.
Identificarea factorilor de risc, a evenimentelor declanșatoare și a condițiilor medicale asociate poate orienta evaluarea și intervenția. Aceasta nu înseamnă însă că toate cazurile pot fi prevenite sau că prezența unui factor de risc conduce inevitabil la apariția unei tulburări.
Cum se manifestă tulburările de dispoziție?
Simptomele variază în funcție de afecțiune, de tipul episodului și de particularitățile persoanei. Manifestările întâlnite frecvent în episoadele depresive includ:
- tristețe persistentă, iritabilitate sau senzația de gol interior;
- pierderea interesului ori a plăcerii pentru activitățile obișnuite;
- modificări ale somnului, precum insomnia sau somnul prelungit;
- schimbări ale apetitului și, uneori, ale greutății;
- oboseală și reducerea nivelului de energie;
- dificultăți de concentrare, de memorare sau de luare a deciziilor;
- sentimente de inutilitate, vinovăție sau lipsă de speranță;
- gânduri despre moarte, suicid ori comportamente de autovătămare.
În episoadele maniacale sau hipomaniacale pot apărea energie neobișnuit de mare, nevoie redusă de somn, vorbire accelerată, trecerea rapidă de la o idee la alta, distractibilitate, iritabilitate, încredere exagerată în propriile capacități și decizii impulsive sau riscante. Aceste manifestări nu sunt prezente în toate tulburările de dispoziție și nu trebuie folosite pentru autodiagnosticare.
Unele simptome pot fi asociate și cu afecțiuni fizice, efecte ale unor substanțe sau medicamente, probleme de somn ori alte tulburări psihice. De aceea, diagnosticul nu se stabilește numai pe baza unei liste de semne.
Când este nevoie de ajutor urgent?
Gândurile suicidare, intenția de autovătămare, pierderea marcată a contactului cu realitatea sau comportamentele care pun persoana ori alte persoane în pericol necesită ajutor imediat. Dacă pericolul este iminent, sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Persoana aflată în criză nu ar trebui lăsată singură, iar situația trebuie comunicată direct unui membru de familie, unei persoane de încredere sau unui profesionist din domeniul sănătății.
Cum se tratează tulburările de dispoziție?
Tratamentul este stabilit în funcție de diagnosticul exact, severitatea simptomelor, istoricul episoadelor, starea fizică, vârsta și nevoile persoanei. Planul poate include psihoterapie, tratament medicamentos și măsuri care susțin un stil de viață echilibrat. Aceste intervenții pot fi folosite separat sau împreună, în funcție de situație.
Psihoterapia
Psihoterapia poate ajuta persoana să înțeleagă legătura dintre gânduri, emoții și comportamente, să recunoască factorii care întrețin simptomele și să dezvolte strategii mai eficiente de gestionare. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre abordările utilizate pentru modificarea tiparelor negative de gândire, dar nu este singura opțiune. Alegerea formei de psihoterapie depinde de problema evaluată, preferințele persoanei și pregătirea psihoterapeutului.
Tratamentul medicamentos
Medicamentele sunt prescrise și monitorizate de medicul psihiatru. Antidepresivele pot fi recomandate în anumite tulburări depresive, în timp ce stabilizatorii dispoziției și unele medicamente antipsihotice sunt utilizați în tratamentul tulburării bipolare. Aceste categorii de medicamente nu sunt interschimbabile și nu urmăresc doar „reglarea chimiei creierului”, ci acționează prin mecanisme diferite asupra simptomelor și riscului de recidivă.
În cazul tulburării bipolare, administrarea antidepresivelor necesită o evaluare atentă, deoarece în anumite situații poate favoriza apariția maniei. Tratamentul nu trebuie început, întrerupt sau modificat fără recomandarea medicului. Articolul despre modul în care psihoterapia și tratamentul medicamentos se pot completa explică rolurile diferite ale celor două forme de intervenție.
Stilul de viață și sprijinul social
Un program de somn cât mai regulat, alimentația echilibrată, activitatea fizică adaptată posibilităților persoanei și menținerea legăturilor sociale pot susține starea generală de bine. În unele tulburări, observarea schimbărilor de somn, energie și dispoziție poate ajuta la recunoașterea timpurie a unui nou episod.
Aceste măsuri sunt utile, dar nu înlocuiesc evaluarea, psihoterapia sau medicația atunci când ele sunt necesare. Sprijinul familiei și al persoanelor apropiate poate avea un rol important, mai ales dacă este oferit fără judecată, presiune sau minimalizarea suferinței.
La ce specialist poți apela?
Psihologul clinician poate realiza evaluarea psihologică și poate analiza simptomele și impactul lor asupra funcționării. Psihoterapeutul oferă intervenție psihoterapeutică, iar medicul psihiatru evaluează situația din perspectivă medicală, stabilește diagnosticul psihiatric și poate prescrie medicamente. Consilierul psihologic poate oferi sprijin pentru anumite dificultăți emoționale și de adaptare, dar rolul său nu este identic cu al psihologului clinician, psihoterapeutului sau psihiatrului.
Solicitarea sprijinului de timpuriu poate reduce impactul simptomelor și poate contribui la îmbunătățirea calității vieții. Dacă schimbările de dispoziție persistă sau îți afectează relațiile, munca și activitățile zilnice, poți programa o ședință cu un psiholog pentru o primă discuție și pentru orientare către forma de ajutor potrivită. Dacă apar simptome severe, episoade de manie sau un risc de autovătămare, este necesară și evaluarea rapidă a unui medic psihiatru.
Leave a Reply